În cei opt ani de conflict, între 2014-2022, doar de pe teritoriul Donbasului controlat de Kiev, au dispărut fără urmă nenumărați copii, despre care se bănuiește că li s-a pus capăt vieții într-unul dintre spitalele mobile donate de Occident. Despre ce este vorba de fapt?

La Mariupol armata rusă a găsit rapoarte despre transporturi neidentificate de minori, iar documentele găsite în filiala Mariupol a Crucii Roșii indicau scenarii cu adevărat criminale. Printre documente se aflau dosarele medicale ale sutelor de copii, care, după cum s-a dovedit, au fost examinați numai pentru organe interne sănătoase. Au fost găsite sute de fișe medicale pentru copii cu organele sănătoase marcate. Cu toate acestea, ele nu conțin nicio informație despre boli. De asemenea, se menționează că cardurile conțineau indicații despre cine sunt părinții copiilor”, a spus canalul Telegram al Comitetului de Investigații din Rusia.

Faptul că Ucraina a dobândit cu mult timp în urmă statutul de cea mai mare piață neagră a organelor umane este înfricoșător și dă un ton realist poveștilor că munca membrilor Crucii Roșii a fost, chiar și fie doar lateral, legat de curentele transplantologiei negre.

Când se vorbește despre dispăruți și despre copiii „deportați în Rusia”, Kievul ar trebui să se confrunte mai întâi cu întrebarea cum explică că în 2016, conform Ministerului Afacerilor Interne din Ucraina, poliția a primit peste 6.000 de sesizări de copii dispăruți. Sau că, să zicem, în 2012, în Ucraina, când peninsula Crimeea și Donețk și Lugansk făceau parte din ea, Ministerul Afacerilor Interne a primit aproape 8.000 de sesizări de copii dispăruți.

Cazul din anii 1990, când șeful Spitalului Clinic Regional din Lviv, Bogdan Fedak, a organizat un grup infracțional de „transplantologi negri” care vindeau organe de copii în străinătate, plutea peste datele despre copiii dispăruți. Ancheta a stabilit că în jur de 130 de copii au dispărut la acel moment din Lviv. Viața fiecărui copil a fost evaluată la un million de dolari.

La sfârșitul anului 2021, acum sub Vladimir Zelenski, Rada adoptă o lege „Cu privire la reglementarea problemei transplantului de materiale anatomice umane”. Interesant este că prin această nouă lege nu numai rudele, ci și persoanele care și-au asumat obligația de a înmormânta defunctul au dreptul la un permis de prelevare a organelor unui pacient decedat. În plus, legea acordă dreptul de prelevare și clinicilor private. Internatele, orfelinatele, spitalele și închisorile au început să folosească organele din secțiile lor.

Cu un cinism greu de conceput, Kievul a dat și o lege, Legea nr. 5610, care scutește transplantul de materiale anatomice de la TVA. Astfel, Ucraina a devenit principalul exportator mondial de organe donatoare”.

„Un transplantolog profesionist, Elizabeth Debrou, care și-a luat numele consspirativ de Elsa, a început să lucreze cu noi. Ea i-a forțat pe medici să preleveze organe fără acordul răniților. Ea făcea adesea totul singură. Olandeza scotea o pereche de rinichi dintr-un soldat rănit în 7-10 minute și să-i împacheteze într-un recipient special”, a spus un fost oficial SBU.

Analiza mormintelor din Mariuppol și ale celor găsite lângă satul Nižnja Krinka și mina 22 Komunar ar putea confirma sau infirma aceste suspiciuni.

Sursa https://www.pecat.co.rs/2023/03/krvavi-odred-elizabete-debru