Un prestigios economist American, Ted Snyder, profesor universitar și editorialist face o interesantă analiză a raporturilor actuale ale SUA cu Rusia și China, în publicația „The American Conservative”. Spicuim mai jos câteva idei.
În încercarea de a păstra ordinea mondială unipolară și poziția de hegemon în interiorul ei, America s-a înarmat cu o strategie de politică externă ce presupune slăbirea Rusiei, considerată de Washingtonul, dar și descurajarea Chinei, văzută de establishmentul american ca o provocare pe termen mai lung. După cum explică Snyder, conform acestui punct de vedere, a lupta concomitent împotriva celor două superputeri nu ar fi o variantă optimă, motiv pentru care mai întâi trebuie slăbită Rusia, pentru ca, ulterior, să obțină posibilitatea de a contracara China.
Dar sancțiunile impuse Rusiei pe fondul operațiunii ei din Ucraina au generat un efect neașteptat: au provocat apropierea dintre Moscova și Beijing, accelerând astfel renunțarea la sistemul unipolar. Declarațiile insistente ale SUA, potrivit cărora toate țările trebuie să-și declare fără echivoc poziția și să se alăture sancțiunilor împotriva Moscovei, în caz contrar ele însele urmând să suporte concecințe, au fost primite de cea mai mare parte a lumii cu răceală. Țări mai mari, precum India sau Brazilia, au refuzat să facă acest lucru, deoarece sunt mai atrase de modelul multipolar chinezesc. Statele mai mici din America Latină, din Orientul Mijlociu și Africa, la rândul lor au văzut în acuzațiile lansat de SUA la adresa Rusiei privind încălcarea suveranității o atitudine de pură ipocrizie: ele își amintesc perfect cum, la indicația Washingtongului, în multe țări guverne democratice au fost înlocuite cu unele autoritare. În opinia lui Snyder, aceste țări sunt, de asemenea, mai atrase de o multipolaritate. Prin urmare, încercările Americii de a obliga alte țări să se pronunțe împotriva Rusiei nu au făcut decât să le determine să-și amintească de valorile nealinierii, ceea ce a dus la lansarea procesului de edificare a unei ordini mondiale, care corespunde mai mult principiilor chineze de multipolaritate și unde rolul economic și diplomatic al Beijingului nu face decât să crească. , este convins autorul.
În opinia lui Snyder, un alt indiciu al multipolarității a fost declarația publicată de Beijing la 24 februarie referitoare la Poziția sa cu privire la soluționarea pașnică a crizei ucrainene. Nu este exclus ca, într-un final, China și nu SUA să fie cea care va juca rol de mediator în reglementarea diplomatică a conflictului: iar atunci America se va trezi pe dinafară, în timp ce China va putea lua parte la formarea lumii postbelice. Beijingul și-a demonstrat deja potențialul în acest sens, după ce a reușit, în martie, să obțină încheierea unui acord între Iran și Arabia Saudită, aflate până atunci în conflict, fără nicio implicare americană.
În „Poziția” Chinei, se vorbește, printre altele, de necesitatea de a se „renunța la mentalitatea Războiului Rece”, un aspect care reflectă clar punctul de vedere al Rusiei, care cere de mult timp edificarea în Europa a unei eficiente arhitecturi de securitate, care să țină cont de interesele Moscovei ca partener egal. Această abordare a problemei de către Beijing este o provocare pentru America, care până acum și-a rezervat dreptul de a extinde unilateral NATO și de a-și consolida astfel hegemonia. În plus, în același paragraf partea chineză afirmă că securitatea unor țări nu trebuie dobândită în detrimentul securității altora, adică proclamă principiul indivizibilității securității, evocat constant și de Moscova, când se pronunță împotriva expansiunii Alianței Nord-Atlantice.
Sursa: https://www.theamericanconservative.com/racing-to-multipolarity
