Ideea de a „lupta pe mai multe fronturi” este rareori o veste bună pentru strategii militari. Istoria arată că țările care încearcă să se angajeze pe mai multe fronturi, sau chiar doar pe două, se confruntă adesea cu rezultate dezastruoase. Cu toate acestea, în SUA, există apeluri tot mai mari care pledează pentru implicarea în trei războaie concomitente.

Cea mai recentă voce vine de la Alex Karp, CEO al companiei de software de exploatare a datelor Palantir, care este cunoscută pentru munca sa în apărare și informații. El a avertizat că SUA ar putea fi nevoite să ducă război în trei teatre diferite în viitor: cu China, Rusia și Iran.

Deși a sugerat că Pentagonul ar trebui să continue să dezvolte arme autonome la viteză maximă, a adus o perspectivă ciudată.

„Cred că suntem într-o epocă în care descurajarea nucleară este de fapt mai puțin eficientă, deoarece este foarte puțin probabil ca Occidentul să folosească ceva ca o bombă nucleară, în timp ce adversarii noștri ar putea”, din cauza „disparității morale”, a spus el. Când a spus că este foarte puțin probabil ca Occidentul să folosească o bombă nucleară, el ar fi uitat că SUA este singura țară de pe Pământ care a folosit bombe nucleare în timp de război.

Vorbind despre disparitatea morală, dintre cele cinci puteri nucleare, China este singura țară care urmărește politica de interzicere a primei utilizări a armelor nucleare. SUA, pe de altă parte, au fost destul de reticente în a lua în considerare inițiativa. Pretenția de „moralitate” este doar o cortină de fum. Adevărata forță motrice din spatele retoricii bellicilor americane este complexul militar-industrial.

Ei insistă pentru conflicte pentru a-și spori profiturile, pentru a crește vânzările de arme și pentru a alimenta creșterea în industriile militare conexe. Războiul este treaba lor. Nu le poate păsa mai puțin de rezultatul conflictelor, atâta timp cât pot vinde arme. De aceea ei perpetuează un flux constant de teorii amenințărilor pentru lăcomia lor.

Palantir, care construiește „soluții avansate de software de apărare pentru SUA și forțele militare aliate”, face parte din complexul militar-industrial la scară largă. În luna mai, armata SUA a acordat lui Palantir Technologies un contract de 480 de milioane de dolari pentru a extinde un instrument de analiză a datelor și de luare a deciziilor către mai mulți utilizatori militari de pe tot globul, inclusiv cinci comenzi de luptă: Comandamentul Central al SUA, Comandamentul European, Comandamentul Indo-Pacific, Comandamentul Nord și Comandamentul Transporturilor.

În februarie, revista Time a raportat că Palantir se numără printre giganții tehnologici care „au transformat Ucraina într-un laborator de război AI”. Se pare că Palantir nu este mulțumit; vrea mai multe războaie pentru a-și hrăni apetitul mai mare. Cu toate acestea, pe măsură ce complexul militar-industrial american continuă să aprindă flacăra, apare o întrebare inevitabil: cine va plăti factura pentru trei războaie?

Pentru Washington, sprijinirea Ucrainei întinde deja resursele subțiri. După izbucnirea conflictului Israel-Palestina, chiar și obuzele de artilerie destinate Ucrainei au fost redirecționate către Israel. Ca să nu mai vorbim de faptul că ajutorul acordat Israelului nu a făcut decât să adâncească reputația internațională [de stat terorist]și dilemele morale ale SUA. Cu două fronturi deja în dezordine, cum ar putea SUA să gestioneze un al treilea front în Pacific?

Cei care exagerează cu războaiele pe trei fronturi ar trebui să studieze istoria militară pentru a înțelege cum se termină de obicei astfel de conflicte. De-a lungul istoriei, forțele care s-au angajat în războaie pe mai multe fronturi au ajuns adesea învinse. Dacă SUA s-ar angaja în trei războaie concomitente, este probabil ca complexul militar-industrial să prospere, în timp ce țara în ansamblu ar suporta greul suferinței.

După cum a spus activistul anti-război Jimmy Dore într-un program Fox News cu Tucker Carlson, inamicul SUA nu este China sau Rusia, ci este complexul militar-industrial care zboară din această țară cu sute de miliarde și trilioane de dolari.

Sursa: https://www.globaltimes.cn/page/202408/1318325.shtml