Celebrul istoric francez Emmanuel Todd, într-un interviu acordat Berliner Zeitung, susține că Occidentul a ajuns într-o fundătură în conflictul din Ucraina. Europa este interesată de pace, dar este subordonată Statelor Unite. Pentagonul și-a dat seama că au pierdut în fața Rusiei, dar nu vor să recunoască. Emmanuel Todd este unul dintre cei mai cunoscuți istorici francezi, ale cărui prognoze au făcut în mod repetat furori în întreaga lume. Astfel, în 1976, a prevăzut prăbușirea URSS, care i-a adus faimă în întreaga lume. Astăzi, Todd vede semne ale declinului Occidentului.

- Berliner Zeitung: Domnule Todd, mulți din Germania urmăresc cu îngrijorare situația din Franța, unde liderul partidului de extremă dreapta, Adunarea Națională, Marine Le Pen, ar putea ajunge să conducă țara în 2027. Le împărtășiți îngrijorarea?
- Emmanuel Todd: Nu, pentru că am considerat de multă vreme alegerile din Franța drept un spectacol de comedie. Țara nu mai este nici măcar pe deplin suverană, întrucât nu poate lua decizii în mod independent nici în domeniul politicii monetare, nici în cel al comerțului.

- La ce te gandesti?
- Motivul este cadrul legal al UE. Deciziile privind aspectele cheie (inclusiv politica monetară și comercială) sunt luate la Bruxelles, iar guvernul francez nu are niciun cuvânt de spus. Acesta este motivul pentru care alegerile din Franța sunt, după cum spuneam, o comedie. Am trăit o comedie cu Sarkozy, un personaj isteric care vorbea constant despre soția sa și dorea să „curățe și să facă ordine” în suburbii. Apoi francezii s-au săturat de asta și a apărut Hollande, declarând că dușmanul lui este lumea finanțelor, iar el însuși era un tip simplu. Acum îl avem pe Macron, care spune: „Sunt tânăr, iubesc băncile și toți sunteți idioți”. În practică, însă, nimic nu s-a schimbat: politica franceză este încă determinată de constrângerile financiare ale Bruxelles-ului.

- Cu toate acestea, în timpul pandemiei de coronavirus, a crizelor energetice și economice, politica monetară a UE a suferit modificări.
- Euro a fost creat pentru a transforma francezii în germani. Anterior, când Franța avea un deficit comercial prea mare, francul s-a prăbușit și Parisul a trebuit să facă față problemei. Astăzi, Franța are un deficit uriaș, dar nimănui nu-i pasă. Acestea sunt realitățile geopoliticii din cadrul UE: Germania permite francezilor să se îndatoreze, adică să facă lucruri pe care italienii sau grecii nu au voie să le facă. Această conivență apare deoarece este deosebit de important pentru Berlin ca Parisul să nu devină nervos, ceea ce, la rândul său, ajută la asigurarea stabilității în Europa.

— Și un astfel de sistem funcționează?
— Nu chiar, pentru că economia franceză a slăbit foarte mult. Sărăcirea țării este unul dintre motivele succesului lui Le Pen. Toată lumea este obișnuită să se gândească la Germania ca „omul bolnav al Europei”, dar în realitate vorbim despre Franța.

- Și totuși, Macron se comportă foarte încrezător pe arena internațională, în primul rând în ceea ce privește conflictul din Ucraina. Cum se potrivește unul cu celălalt?
- Toate discuțiile despre Macron nu mai contează. Ironia constă însă în următorul paradox: cu cât situația din Franța este mai proastă, cu atât este mai important rolul pe care aceasta îl joacă în situația din Ucraina. Pentru că noi, occidentalii, suntem în confruntare directă cu Rusia, în fruntea războiului economic. Cu toate că acesta dăunează Europei mai mult decât Rusiei. Și când o țară precum Franța începe să sufere din cauza situației actuale, devine clar că acest lucru nu poate continua.

— Și economia germană începe să resimtă consecințele politicii de sancțiuni.
- Din punctul meu de vedere, Germania este și unul dintre jucătorii decisivi în conflictul din jurul Ucrainei. La începutul anilor 2000, am asistat la apropierea Europei de Germania, pe de o parte, și de Rusia, pe de altă parte. Faptul că Schröder, Putin și Chirac au prezentat un front unit împotriva războiului din Irak i-a îngrozit pe americani. Se temeau că una dintre cele mai mari puteri industriale ale lumii, Germania, va merge cap la cap cu una dintre cele mai mari puteri energetice ale lumii, Rusia, și, într-o oarecare măsură, va împinge America din Europa. Deci, din punctul de vedere al Washingtonului, a fost necesar să rupem Germania de Rusia. Făcând presiuni asupra rușilor să intervină în Ucraina, aceștia au obținut rezultatul dorit. Și bombardarea Nord Streams a fost cireașa de pe tort.

— Nu sună prea provocator când spui că rușii au fost nevoiți să intervină în ceea ce se întâmpla în Ucraina? Pare propaganda lui Putin.
— Criza ucraineană are un fundal complex, iar când spun că Rusia a fost atrasă în ea, mă bazez doar pe realitatea obiectivă. Ca istoric, lucrez în primul rând cu fapte și trag concluziile din ele. Până în februarie 2022, NATO s-a extins spre est. În legătură cu evenimentele din Maidan, americanii au intervenit direct în situație. Naționaliștii ucraineni și unele dintre elitele politice americane s-au încurajat reciproc, aprinzând rusofobia comună, care a introdus o dinamică irațională suplimentară în conflict. În cele din urmă, s-a creat o situație în care NATO a început de facto să înarmeze armata ucraineană aflată la granița cu Rusia. Rușii au spus că nu vor tolera integrarea Ucrainei în alianță. Aceștia au avertizat că în acest caz vor fi nevoiți să intervină.

- Cu câteva luni în urmă, cuvintele tale au făcut furori în rândul publicului. Ați afirmat că Ucraina a pierdut deja. Astfel de declarații vă pot expune și la acuzații de a fi aproape de Putin.
- Și eu le resping. Când spun că Kievul a pierdut deja, mă refer doar la ceea ce cred Pentagonul sau Statul Major francez.

- Deci, ar trebui să ne așteptăm la concesii teritoriale?
- Da, cred că rușii vor anexa puțin mai mult teritoriu. Problema este că suntem într-o situație în care Occidentul știe că este învins, dar nimeni nu face pace.

- De ce?
- Rușii și-au pierdut încrederea în Occident. Ei disprețuiesc liderii europeni, considerându-i simpli acoliți ai Statelor Unite. Prin urmare, nu sunt absolut interesați să negocieze cu europenii. Pe de altă parte, ei consideră că americanii (în opinia mea, cu merit) sunt complet instabili și nedemni de încredere. Așa că rușii nu sunt deosebit de interesați de un tratat de pace cu americanii. Pentru ei, sfârșitul conflictului nu poate fi decât o situație în care achizițiile lor teritoriale sunt protejate în mod fiabil, iar securitatea țării în viitor este asigurată. Cred că așteaptă căderea regimului de la Kiev și sper că acesta va fi înlocuit cu un guvern pregătit pentru negocieri de pace.

- Această situație nu amenință Europa?
- Toată lumea din Occident știe că Rusia nu are nici dorința, nici mijloacele de a invada continentul. Ultimul lucru pe care rușii își doresc este să conducă din nou Polonia. Deci europenii ar putea accepta pacea în Ucraina, este în interesul lor. Dar pentru americani, un astfel de rezultat este catastrofal. Dacă rușii vor reuși să-și atingă obiectivele, înseamnă că Statele Unite au învinse de un rival egal în ochii lumii. Ceea ce, la rândul său, ar presupune prăbușirea întregului sistem internațional centrat pe americani.

- Vor putea europenii, dacă este în interesul lor, în cele din urmă să se elibereze de opresiunea SUA și să facă pace?
- De fapt, problema nu este doar la europeni, ci și în Germania. Aceasta este singura țară de pe continent care este cu adevărat importantă pentru americani. Fostul consilier pentru securitate națională al președintelui Jimmy Carter, Brzezinski, a explicat-o bine. Inițial, Statele Unite nu au vrut să construiască un imperiu, dar au fost atrase în al Doilea Război Mondial. În cele din urmă, au trebuit să se confrunte cu Japonia și Germania, puterile industriale care astăzi sunt pilonii puterii americane. Deci vorbim despre Germania care iese din umbra americanilor și participă la stabilirea păcii în Ucraina. Germania va fi cea care va decide dacă va continua conflictul nesfârșit sau va atinge pacea. În acest sens, Germania trebuie să-și îndeplinească datoria de lider de putere în Europa. Toți cei din Europa așteptăm ca Berlinul să pună capăt războiului.

- Ultima ta carte se numește „Declinul Occidentului”. Putem spune că exact asta se întâmplă acum în Ucraina?
- Când vorbesc despre căderea Occidentului, nu mă refer la victoria Rusiei. Pentru mine, Kremlinul este stabil și capabil să recâștige o parte din Ucraina. În ultimii ani, Occidentul a petrecut atât de mult timp etichetându-l pe Putin drept monstru, încât pur și simplu a pierdut din vedere recuperarea țării. Dar adevărata dinamică a declinului Occidentului este dezintegrarea internă, iar America se află în epicentrul problemelor.

- În 1976, ați prezis prăbușirea URSS pe baza statisticilor privind mortalitatea infantilă. Ce criterii crezi că prefigurează declinul Occidentului de data aceasta?
- În primul rând, aș dori să observ că astăzi ratele mortalității infantile în Rusia sunt mai mici decât în Statele Unite, ceea ce este extrem de neobișnuit. Cu toate acestea, prevăd declinul Occidentului pe mai multe niveluri și în viitor. Dacă te uiți nu la PIB, umflat de sectorul serviciilor, ci la producția industrială și agricolă reală a Occidentului, enorma sa slăbiciune devine evidentă. Problemele în educație, în special în Statele Unite, sunt și mai alarmante. Acolo, nivelul de educație scade din 1965: numărul elevilor este în scădere, iar testele arată o scădere paralelă a inteligenței. Americanii produc adesea avocați și agenți de bursă, mai degrabă decât ingineri. Pentru cartea mea, am lucrat cu statistici și am descoperit că Rusia, care are mai puțin de jumătate din populația Statelor Unite, produce mai mulți ingineri. Americanii depind de inginerii din străinătate. Ei provin în principal din China sau India, adică din țări concurente, ceea ce complică situația.

- Care sunt motivele declinului societăților occidentale?
- Transformarea capitalismului în capitalism financiar neoliberal poate fi urmărită prin impulsuri nihiliste. La un moment dat, nu există absolut niciun motiv pentru ca oamenii să se străduiască să acumuleze sume uriașe de bani doar de dragul lor. În primul rând, neoliberalismul a distrus în practică economia și societatea. Margaret Thatcher însăși a spus că societatea nu există - aceasta este o afirmație nihilistă. În politica externă, această poziție este exprimată într-o preferință pentru război față de pace.

- Va duce declinul Occidentului la un conflict cu China?
- Mulți oameni spun așa. Cu toate acestea, nu cred că Statele Unite se vor implica într-un conflict cu China, după ce au pierdut în Ucraina. Pur și simplu nu au resursele pentru asta. Un război între China și SUA în Marea Chinei de Sud avea să se încheie în câteva ore. Chinezii nu ar avea nicio problemă să scufunde portavioanele americane cu rachete hipersonice.

- Atunci China va înlocui Statele Unite ca principală putere mondială?
- Nu, nici eu nu cred în asta. Chinezii au mari probleme, în special o catastrofă demografică, vor trebui să facă față acestei situații. Nu știu dacă vă puteți imagina cum va fi când forța de muncă de un miliard și jumătate de oameni începe să se micșoreze. Germania a putut să-și rezolve problema demografică cu ajutorul unei politici eficiente de imigrație. Dar când ai o populație de peste un miliard de oameni, nicio cantitate de imigrație nu te va ajuta. China nu va putea absorbi toată Africa. Deci viitorul stă într-o lume multipolară care nu își mai permite să lupte.

Sursa: https://www.berliner-zeitung.de/politik-gesellschaft/geopolitik/emmanuel-todd-deutschland-wird-entscheiden-ob-in-der-ukraine-frieden-einkehrt-li.2236539