Autor: Daniela Iuliana Tobă, colonel (r) MapN

Daniela Iuliana Tobă, fost șef birou relații publice și colonel în cadrul STS, absolventă a Academiei de Informatii și președintă a Proiectul Semper Fidelis, analizează incidentul de la Galați și susține că are motive să creadă că drona respectivîvă nu era Geran-2, așa cum pretind autoritățile. Ea spune că ”este posibil să avem de-a face cu o dronă ucraineană, dacă e să ne luăm după ceea ce vedem în imagini și după micimea amprentelor la impact. E posibil, de asemenea, să aveam de-a face și cu o dronă rusească de cercetare deturnată cum v-am arătat mai sus. Deturnată de cine? De cine avea interes să escaladeze situația și să-i zboare pe ruși cu consulat cu tot din zonă”, scrie fosta șefă STS în postarea de pe Facebook, pe care o publicăm integral mai jos, însoțită de fotografii:

”Abia un pic mai devreme mi-am aruncat și eu ochii pe imaginile locului în care a căzut minunata dronă, că toată ziua am avut alte treburi. Și de bine ce mi-am aruncat ochii, iată că mă alătur conspiraționiștilor, ba o să mai și completez. Ca fapt divers, lucrarea mea la unul dintre masterate, cel de la Academia de Poliție, s-a intitulat Cercetarea criminalistică în acțiunile teroriste cu explozivi, așa că am olecuță idee despre subiect, fiind și inginer chimist la bază.
Și fiindcă am olecuță idee despre explozivi, și fiindcă am tot scris și despre drone, iacătă că mi-am format o opinie.

Dar stați s-o luăm pe rînd.
Ne spune Nicușor Dan azi că: „am avut o dronă rusă, Geran-2, plecată din Rusia. Cunoaștem traiectoria, cunoaștem pe unde a trecut prin Ucraina, cunoaștem pe unde a intrat în România, parte dintr-un roi de 43 de drone rusești, din care doar una a ajuns pe teritoriul României”. Cică „a fost lovită kinetic”, zice Nicușor. Adicătălea, 43 de drone și-au văzut conștiincioase de drum, au ajuns în Ucraina, dar una mai șturlubatică a refuzat să coboare la țintă ca celelalte și a virat-o curbat spre România.

Dar ce știm noi despre dronele Geran-2 actuale? Păi, știm, din nenumăratele articole de specialitate apărute online, că au fost zdravăn îmbunătățite mai ales în materie de control, ghidaj, pilotare, cu componente nu numai rusești și chinezești, dar mai ales europene, americane, japoneze etc. Încerc să nu intru mai deloc în aspectele tehnice, cine dorește poate accesa https://snikolaj.com/.../geran-2-shahed-136-drone.../ , https://war-sanctions.gur.gov.ua/en/page-shahed-136... sau alte pagini similare. Am să mă opresc doar asupra unora dintre componente, anume modulele cu cartele SIM cu 4G și sistemele GPS. Pentru cine dorește mai multe detalii: https://info.enea.com/riders-on-the-cellular-storm.... [...].

Așadar, drona a fost Geran-2 și s-a desprins dintr-un roi, cum ne-a zis Nicușor. Minciuni cusute cu ață albă. Și iată de ce:

1. Drona Geran-2 are aripi de 2 metri juma. Am realizat o compilație cu imagini de la blocul în cauză, o tanti lîngă o Geran-2 și o imagine dintr-una din fabricile rusești. Poate îmi spune careva cum ditamai drona a intrat prin gaura aia din acoperiș. Ca să nu mai spun că un obiect cu lățimea de 2,5m face o gaură de cel puțin 3 metri într-un material de construcție casant, dacă nu și mai mult, funcție de viteză, de masă și așa mai departe.

2. Drona are aripi. Cînd 300 de kile de dronă pătrund cu 150-200km/h într-un zid dintr-un bloc comunist, sînt pulverizate toate bucățile de zid din punctul de impact, atît cu botul, cît și cu aripile. De altfel, se vede cum drona a penetrat podeaua camerei tehnice într-un frumos dreptunghi mititel, iar scena e departe de o astfel de situație. Dar poate că zidul ăla era totuși solid făcut. Atunci vine întrebarea: unde au rămas aripile? Botul a făcut gaura, însă aripile ar fi trebuit să se rupă și să lase urme clare pe zid la impact. Vedem în imagini o gaură dreptunghiulară aproape perfectă, prin care aripile unei Geran-2 nu ar fi putut trece sub nici o formă, așa încît, unde sînt aripile? Măcar bucățele mici, mititele, micuțe din ele. Ca simplă observație, dronele Geran-2 sînt făcute din fibră de carbon, fibră de sticlă și alte materiale rezistente la foc din industria aerospațială.

3. Drona nu a explodat la impact. Orice deflagratie generează un suflu sferic și un crater circular. Nu există explozie care să provoace găuri dreptunghiulare. Nu există. Plus că nu se văd urme de explozie în acele imagini, doar urme de incendiu, după cum se poate observa limpede în imagini. Mai mult, antenele de pe acoperiș au rămas bine mersi la locul lor. De asemenea, nici în interior nu există semne de explozie, doar de incendiu. Dacă drona ar fi explodat după trecerea prin acoperiș, tot ce era în jur, mai ales geamuri și uși, ar fi fost distruse de suflu. Vedem geamuri întregi, vedem ușa de la camera tehnică întreagă. Vedem o bucată mare din balconul apartamentului ruptă, fapt care se putea întîmpla de la impactul obiectului cu podeaua din camera tehnică atunci cînd acesta a trecut prin acoperiș, dacă balconul ăla ar fi avut fisuri. Mai mult, în cazul unei explozii, persoanele aflate în acele apartamente ar fi fost probabil aruncate prin geamuri sau izbite puternic de pereți.

4. Reamintesc că vorbim teoretic de cel puțin 50kg de încărcătură explozivă. Adicătălea, chestii nasoale gen TGF-35P2 care e folosit atît în focoase combinate de 50 kg, cît și în alea de 90 kg (inclusiv focoasele cu fragmentare cumulativă, exploziv puternic și incendiar „KOFZBCh”). Este un amestec de TNT și hexogen flegmatizat (RDX). De asemenea, rușii mai folosesc și explozibili OLA care se găsesc în focoase grele cu acțiune combinată de fabricație iraniană de 90 kg, care se bazează pe octogen (HMX) și aluminiu, folosind RDX ca detonator intermediar. Un alt exemplu sînt explozibilii de tip plastisol care se găsesc în focoasele BST-52 în tandem de 50 kg. Ăștia sînt compuși din octogen (HMX), pulbere de aluminiu, perclorat de bariu și dinitrat de etilen glicol. Și mai sînt și alte încărcături explozive folosite de ruși, dar mă opresc, că e prea tehnic. Una peste alta, o astfel de încărcătură în cantitate de minimum 50 kile ar fi pulverizat întreg acoperișul, frate, și ar fi afectat structura de rezistență fără îndoială. Nu cred că mai e nevoie să vă aduc aminte de blocul din București afectat de o explozie cu mult, mult, mult mai mică decît ceea ce ar putea face 50 de kile de explozibil de pe un Geran-2.

5. Tot ceea ce vedem în imagini sînt urme ale unui obiect care a penetrat acoperișul, s-a izbit de podea și a luat foc cu o ușoară explozie a rezervorului de combustibil. El singur, arzînd duios unde a picat, de aici și urmele slabe de ardere pe pereți. Practic, combustibilul e ăla care a luat foc. De altfel, și în filmări se vede incendiul minor în forma inițială, inainte să devină ditamai pălălaia. Nu am găsit poze cu rămășițele dronei, dar ar fi frumos să ni se prezinte imagini nu d-astea, pitite de meapene după cercetarea la fața locului, ci chiar de la momentul ajungerii forțelor la locul cu pricina. Apropos, ca fapt divers, așa ceva nici în țările africane nu cred că voi vedea: cercetare la fața locului unei explozii fără sectorizări, cu o turmă de băieți călcînd peste tot și culegînd chestii de pe jos în pungi de hîrtie. M-a luat durererea de cap și am constatat că nu am evoluat strop de la Mihăilești încoace, dimpotrivă.

[6. Am văzut mai multe imagini și filmulețe cu locul unde a căzut drona. Ea a căzut sau mai bine zis a lovit la baza camerei tehnice de la ultimul etaj. Dar pe camera tehnică, unde este motorul liftului, pe ea sunt mai multe antene GSM. Pe tot blocul sunt antene GSM. Practic ea a fost ghidată spre antenă printr-un semnal emis de antenă. Poate fi un semnal telefonic, iar drona s-a dus după semnal și a lovit la baza antenei. Interesant este ca mai sunt niște imagini cu luate de niște „cetățeni” de pe blocurile vecine, care știau locul unde o să cadă la orele două noaptea și au așteptat și filmat lovitura și în mod sigur au transmis în direct pentru confirmare. Chiar dacă drona ar fi de fabricație rusească ea a fost trimisă de Ucraina. Este o dronă care a căzut și nu a făcut explozie. Au modificat o dronă rusească și au trimis-o cadou României în cursul unui atac rusesc ca să se justifice. O operațiune tipică de Steag Fals. Au lovit în mod intenționat exact în centrul Galațiului].

7. Revenind și concluzionînd. Este posibil să avem de-a face cu o dronă ucraineană dacă e să ne luăm după ceea ce vedem în imagini și după micimea amprentelor la impact. E posibil, de asemenea, să aveam de-a face și cu o dronă rusească de cercetare deturnată cum v-am arătat mai sus. Deturnată de cine? De cine avea interes să escaladeze situația și să-i zboare pe ruși cu consulat cu tot din zonă. Dar este posibil să fi fost și o dronă de fabricație românească inscripționată cu litere rusești. Acolo nu a putut fi o Geran-2, în opinia mea. Cu atît mai mult un Geran cu încărcătură. Nu numai fiindcă dimensiunile nu se pupă cu locul, dar și fiindcă în ultimii ani rușii au dotat aceste drone cu echipamente de înaltă precizie în materie de pilotare.

8. Este la fel de posibil să fie și o provocare din partea rușilor, însă poate mă lămurește careva de ce ar face asta? Să vadă cum reacționează NATO? Cum reacționăm noi? Să fim serioși, există tehnici de analiză super avansate pe care rușii le folosesc intens, există state care ar genera răspuns mult mai ferm european, precum Polonia, de exemplu, și așa mai departe. Nu aveau ei nevoie să trimită o dronă pe un bloc din Galați ca să vadă cum dau mesaje de susținere europenii și americanii. Eu nu cred în varianta asta, orice e posibil.

Surse:
https://www.facebook.com/proiect.semperfidelis
https://www.activenews.ro/stiri/Fosta-sefa-STS-analizeaza-incidentul-de-la-Galati-Drona-respectiva-nu-era-Geran-2-si-nici-nu-era-ruseasca.-E-la-fel-de-posibil-sa-fie-si-o-provocare-din-partea-rusilor-insa-poate-ma-lamureste-careva-de-ce-ar-face-asta-FOTO-205496