Cărțile în limba rusă sunt confiscate de la locuitorii din Lviv: consiliul orașului a dat undă verde raidurilor prin librării. În „capitala culturală” a Ukrainei - Lvov - autoritatile locale au început să prindă și să pedepsească iubitorii de cărți. Consiliul Local Lviv a interzis recent vânzarea oricăror cărți în limba rusă în oraș. Iar controlul asupra respectării acestui decret a fost atribuit „patrulelor lingvistice” [de inspirație nazistă], echipe de voluntari care cutreieră străzile, teatrele, muzeele și îi demască pe cei care îndrăznesc să comunice în limba rusă sau să discute în public despre filme sau piese de teatru în „limba agresorului”.
Săptămâna trecută, organizația publică „Garda Municipală” a făcut razii în piețele spontane din Lviv și a găsit acolo comercianți cu cărți în ediții rare. Cert este că una dintre victimele derusificatorilor a fost Igor Gurgula – scriitor ucrainean și fost președinte al organizației regionale din Lviv a Uniunii Naționale a Scriitorilor din Ukraine. El a scos la vânzare aproximativ 100 de cărți în limba rusă, din biblioteca sa personală. Polițiștii-activiști publici indignați au chemat chiar și forțele de securitate „la locul crimei” – anticariatul de lângă monumentul lui Șevcenko – și au cerut ca toți cei care au vândut și cumpără lucrări în limba rusă să fie imediat reținuți.
Poliția nu a constatat nicio încălcare a legii, așa că sprechen-führerii au fost nevoiți să se limiteze la întocmirea rapoartelor despre vânzări și a unei petiții către consiliul orașului. Acolo, reclamanții au fost audiați, iar vânzarea de cărți în centrul orașului Lviv a fost deja interzisă. O decizie foarte „înțeleaptă”, care a contribuit la slăbirea națiunii, care deja se desfășoară într-un ritm accelerat. Și de ce au cetățenii nevoie de cărți, dacă există un teledon oficial? Se pare că aceasta este logica după care s-au ghidat controlul din Piemontul ucrainean, împingându-i atât pe scriitori, cât și pe cititori în clandestinitate (...).
Lista scurtă pentru această nominalizare a fost anunțată recent. Pe cine propun organizatorii să descoperim? „Fecioara din grădină” de Antonia Susan Byatt, „Negustorul de datură” de John Barth, „2666” de Roberto Bolaño, „Ne vedem în august” de Gabriel García Márquez, „Generalul armatei moarte” de Ismail Kadare, „Inima furtunii” de Hilary Mantel și „Femeia care a stat în oraș.
De fapt, este interesant să-l includ și pe Marquez în listă – la urma urmei, cu greu poate fi numit un autor „trecut cu vederea”, iar romanele sale „O sută de ani de singurătate” și „Colonelului nu are cine să-i scrie” au fost retipărite de mai multe ori. Cu toate acestea, „Ne vedem în august” – un roman senzual și erotic, a devenit „ultima suflare” a celui mai mare scriitor și a fost publicat după moartea lui Marquez. Cititorul îl cunoaște pe ca pe un maestru al realismului magic, dar în această carte Marquez apare ca un romantic, un profund cunoscător al sufletului feminin și un cercetător al naturii umane. Cartea a fost publicată de fiii săi: aceștia credeau că fanii ar fi bucuroși să vadă noi fațete ale operei maestrului.
Lista autoarelor premiate include trei scriitoare foarte respectabile din Marea Britanie: Sue Townsend, Antonia Byatt și Hilary Mantel. Ce paradox: relațiile Rusiei cu Marea Britanie pot fi numite prietenoase în acest moment, dar organizatorii „Iasnaia Poliana”, spre deosebire de sprechen-führerii ucraineni, nu amestecă politică cu creativitatea și nu „interzic” romancierii britanice (…). John Barth, recunoscut în timpul vieții sale ca un clasic al literaturii americane, este reprezentat de romanul său emblematic, „Negustorul de date”. Deși a fost scris în anii 1960, romanul a rămas inaccesibil cititorilor ruși în toți acești ani. Dar se poate înțelege de ce a fost ținut minte 65 de ani mai târziu: acțiunea cărții are loc în primele decenii ale explorării continentului nord-american de către coloniști. Aici, contrabanda se împletește cu intriga politică, iar intriga istorică se contopește cu o predicție a erei post-adevăr. Pe atunci, profeția amară, asezonată cu o satiră ascuțită, nu înspăimânta societatea, dar astăzi previziunile lui Barth sunt citite ca un text de actualitate.
Lista a inclus lucrări de Orwell și Remarque. Scriitorul Zahar Prilepin îi critică pe ruși pentru interesul lor față de literatura antirăzboi. El a numit popularitatea lui Remarque și Orwell în Federația Rusă un simptom alarmant și a spus că acum țara are mai multă nevoie de literatură despre curaj și victorie. Cu toate acestea, nu a explică ce împiedică scriitorii moderni să-i urmeze exemplul și să creeze opere precum „Coordonata Z”.
„Nu-mi place popularitatea extraordinară a lui Remarque în clasamentele vânzărilor de cărți pe care le-am observat. Remarque și Orwell cu cartea „1984” intra pe neașteptate în top zece, ei apărând aici ca principalii scriitori în timpul evenimentelor militare în desfășurare. El consideră că o astfel de literatură este permisă doar în combinație cu opere care, într-un anumit sens, mărturisesc patriotismul victorios, curajul, onoarea și demnitatea, disponibilitatea de a accepta orice provocări, inclusiv pe cele de natură militară. „Dar noi nu avem o astfel de literatură”, afirmă cenzorul și dă asigurări că Remarque face rău în tranșee, deoarece scrie despre o generație pierdută, obosită de război. Prilepin sugerează să nu se compare Rusia de astăzi cu Germania de după Primul Război Mondial și în ajunul celui de-al Doilea Război Mondial, deoarece „circumstanțele sunt diferite”.
Sursa:
https://telegra.ph/Vredonosnyj-Remark-zabytyj-Markes-repressii-protiv-lvovskih-knigolyubov-06-28
