Autor: Nette Nöstlinger, jurnalist german

Viitorul lider al Ungariei vrea să reînvie influența Europei Centrale, valorificând trecutul său imperial. Prim-ministrul ales Péter Magyar declară că va aprofunda legăturile cu statele vecine, în special cu Austria, bazându-se pe legături economice puternice și o istorie comună înrădăcinată în Imperiul Austro-Ungar de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

„Obișnuiam să împărtășesc aceeași țară, iar Austria este un partener economic cheie al Ungariei”, a declarat Magyar după victoria sa asupra lui Viktor Orbán în alegerile maghiare de la începutul acestei luni. „Aș dori să consolidez relația dintre Ungaria și Austria din motive istorice, dar și culturale și economice.”

Maghiarii l-au învins pe Orbán parțial datorită promisiunii de a reseta relațiile Ungariei cu UE, dar el își imaginează că va face acest lucru în cadrul unui bloc consolidat de națiuni din Europa Centrală, conduse de lideri de dreapta cu aceleași idei, despre care crede că împărtășesc o perspectivă culturală, interese economice și opinii conservatoare asupra tuturor aspectelor, de la migrație la politica energetică. Cu excepția importantă a Poloniei, aceste țări - poziționate între Europa de Vest și Rusia - au arătat, de asemenea, în mod tradițional o mai mare disponibilitate de a menține legături comerciale cu Moscova.

Noul lider maghiar a prezentat deja public cum ar putea realiza viziunea sa pentru un bloc central-european. Într-o conferință de presă de la începutul acestei luni, el a propus fuzionarea Grupului de la Visegrad - o alianță informală a Ungariei, Poloniei, Republicii Cehe și Slovaciei - cu formatul Slavkov, un cadru de cooperare care implică Austria, Republica Cehă și Slovacia. „Cred că acest lucru este în interesul fiecărei țări, inclusiv al Austriei și Ungariei”, a spus Magyar. „Așadar, sper că vom putea face progrese aici.”

Ca un semnal clar al acestei strategii, Magyar a declarat că primele sale călătorii în calitate de nou lider al Ungariei la începutul lunii mai vor fi la Varșovia și Viena. Deși consideră Austria un aliat mai natural, maghiarul are multe de învățat de la prim-ministrul polonez Donald Tusk și de la eforturile sale de a restabili democrația liberală după ani de guvernare populistă, inclusiv despre cum să deblocheze fondurile UE reținute din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Una dintre principalele priorități ale maghiarului este asigurarea eliberării a 18 miliarde de euro din fondurile UE înghețate; de asemenea, el pledează pentru accesul la 16 miliarde de euro în împrumuturi europene pentru apărare și pentru eliminarea amenzii de 1 milion de euro pe zi aplicate Ungariei pentru refuzul acesteia de a respecta legislația UE privind migrația.
„Vizita la Varșovia are ca scop schimbul de experiențe privind tranziția înapoi la o democrație liberală”, a declarat Emil Brix, fost diplomat și istoric austriac care a studiat sfârșitul Imperiului Austro-Ungar. „Vizita la Viena are mai mult de-a face cu politica europeană și cu faptul că este necesar să ne dezvoltăm propriile propuneri din interiorul acestei regiuni.” Guvernul austriac pare receptiv la această idee. Un diplomat austriac de rang înalt, vorbind sub condiția anonimatului pentru a discuta despre gândirea internă, a declarat că există o logică inerentă în consolidarea colaborării dintre statele din Europa Centrală în cadrul UE, după modelul Benelux. „Suntem cu toții state de aproximativ aceeași mărime, cu multe interese comune și, împreună, am fi mai relevanți în ceea ce privește capacitatea de vot”, a declarat diplomatul. Pentru guvernul austriac, condus de conservatori, aprofundarea legăturilor cu Ungaria a fost mult timp o ambiție strategică.

La începutul anilor 2000, înainte de aderarea la UE a mai multor foste țări comuniste, liderii austrieci au propus o alianță reînnoită cu Europa Centrală . Efortul a eșuat în cele din urmă, împiedicat de temerile din Polonia și Slovenia că Viena încerca să-și reafirme hegemonia la mai bine de 80 de ani de la prăbușirea Imperiului Austro-Ungar. Acum, o Ungarie mai încrezătoare și prosperă propune alianța mai strânsă. Nici liderii polonezi, având în vedere puterea economică și militară în creștere a țării lor, nu se mai simt amenințați de această perspectivă, spun experții. Biroul prim-ministrului polonez nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

Conservatorii austrieci văd și ei o nouă oportunitate acum că Orbán nu mai este în funcție.

„Am colaborat îndeaproape cu Orbán în anii 1990 și spun întotdeauna că tânărul Orbán ar fi fost cu siguranță unul dintre cei mai mari critici ai lui Orbán mai în vârstă în prezent”, a declarat Reinhold Lopatka, europarlamentar al Partidului Popular austriac, partid conservator aflat la guvernare. „În ciuda tuturor problemelor cu care ne-am confruntat, am reușit să colaborăm în unele aspecte, dar de-a lungul anilor acest lucru a devenit din ce în ce mai dificil și, în cele din urmă, imposibil.”

Premierul maghiar și cancelarul austriac conservator Christian Stocker au început să pună bazele relațiilor post-Orbán dintre țările lor la Conferința de Securitate de la München din februarie, potrivit a două persoane prezente la întâlnire. Liderii au discutat despre vizita inaugurală a maghiarului la Viena și despre cum să îmbunătățească condițiile pentru firmele austriece care fac afaceri în Ungaria, potrivit unui înalt oficial al guvernului austriac. La Viena, se așteaptă ca Peter Magyar să încerce să elaboreze o poziție comună privind migrația și să discute soarta Universității Central Europene (a lui Soros, care funcționa ilegal în Ungaria), care și-a mutat campusul principal de la Budapesta la Viena în 2019, în urma campaniei lui Orbán împotriva instituției”, a declarat diplomatul austriac de rang înalt.

Cele două națiuni (maghiară și austriacă) sunt deja legate ombilical din punct de vedere economic. Austria este al doilea cel mai mare investitor în Ungaria după Germania, cu un volum de investiții de peste 11,7 miliarde de euro. Aproximativ 134.000 de maghiari lucrează în Austria , mulți dintre ei ca navetiști. Banca națională a Austriei a declarat într-un raport de anul trecut că legăturile comerciale în creștere cu țările din Europa Centrală și de Sud-Est au un efect stabilizator asupra economiei austriece într-o perioadă de incertitudine comercială crescândă la nivel global.

Totuși, între națiunile din Europa Centrală rămân diferențe cheie, care cu siguranță vor complica eforturile de a crea o alianță mai strânsă. În ceea ce privește Ucraina, de exemplu, Austria și Polonia susțin activ ajutorul suplimentar din partea UE pentru țara aflată în dificultate. Deși Ungaria, sub conducerea lui Magyar, nu se mai așteaptă să obstrucționeze ajutorul așa cum a făcut Orbán, aceasta se alătură Republicii Cehe și Slovaciei, optând să nu sprijine pachetul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro al UE pentru Kiev. Țările au, de asemenea, opinii divergente cu privire la aderarea Ucrainei la blocul comunitar.

În ciuda acestor diferențe, experții susțin că există în continuare interese comune puternice între țările din Europa Centrală, în special în ceea ce privește inițiativele economice și proiectele de infrastructură la scară largă. „Dacă aceste țări ar putea prezenta propuneri integrate și proiecte integrate coordonate, acest lucru le-ar consolida poziția în ceea ce privește distribuirea fondurilor și a banilor de coeziune de la Bruxelles”, a declarat Reinhard Heinisch, politolog la Universitatea din Salzburg.

Efortul maghiar de a construi o alianță central-europeană ar putea fi, de asemenea, înrădăcinat în înțelegerea sa despre cum funcționează de fapt puterea la Bruxelles. Noul prim-ministru a petrecut aproape un deceniu acolo ca diplomat sub Orbán, înainte de a se despărți de partidul Fidesz și de a deveni europarlamentar în propria forță politică conservatoare, Tisza. „Este practic primul prim-ministru maghiar care înțelege perfect cum funcționează mașinăria Bruxelles-ului și a UE”, a declarat Stefano Bottoni, profesor specializat în Europa de Est la Universitatea din Florența. „Și dacă vrei să fii mai important la Bruxelles, dacă vrei să fii o contrapondere față de [țările] mari - Franța, Germania - atunci trebuie să-ți unești forțele.”

Sursa:
https://www.politico.eu/article/peter-magyar-wants-put-austro-hungarian-empire-back-map/