Printre condițiile puse de președintele Vladimir Putin pentru încheierea războiului din Ucraina se numără și solicitarea ca liderii occidentali să se angajeze în scris să înceteze extinderea NATO spre est și să ridice o parte din sancțiunile impuse Rusiei, potrivit a trei surse rusești care au cunoștință despre negocieri.
Președintele american Donald Trump a declarat în repetate rânduri că dorește să pună capăt celui mai sângeros conflict european de la al Doilea Război Mondial încoace și a arătat o frustrare crescândă față de Putin în ultimele zile, avertizând marți că liderul rus „se joacă cu focul”, refuzând să se angajeze în discuții de încetare a focului cu Kievul, în timp ce forțele sale înregistrau progrese pe câmpul de luptă.
După ce a vorbit cu Trump mai mult de două ore săptămâna trecută, Putin a declarat că a fost de acord să colaboreze cu Ucraina la un memorandum care ar stabili contururile unui acord de pace, inclusiv calendarul unui armistițiu. Rusia spune că își elaborează în prezent versiunea memorandumului și nu poate estima cât timp va dura acest lucru. Guvernele de la Kiev și cele europene au acuzat Moscova că tergiversează, în timp ce trupele sale avansează în estul Ucrainei. „Putin este gata să facă pace, dar nu cu orice preț”, a declarat o sursă rusă de rang înalt, familiarizată cu gândirea de la nivel înalt a Kremlinului, care a vorbit sub condiția anonimatului.
Cele trei surse rusești au declarat că Putin dorește un angajament „scris” din partea marilor puteri occidentale de a nu extinde alianța NATO condusă de SUA spre Est, o prescurtare pentru excluderea formală a aderării Ucrainei, Georgiei, Moldovei și altor foste republici sovietice. Rusia dorește, de asemenea, ca Ucraina să fie neutră, ca unele sancțiuni occidentale să fie ridicate, ca problema activelor suverane rusești înghețate în Occident să fie soluționată și ca vorbitorii de limbă rusă din Ucraina să fie protejați, au declarat cele trei surse. Prima sursă a declarat că, dacă Putin își dă seama că nu poate ajunge la un acord de pace în propriile condiții, va încerca să le arate ucrainenilor și europenilor prin victorii militare că „pacea de mâine va fi și mai dureroasă”. Kremlinul nu a răspuns solicitărilor de comentarii cu privire la cele publicate de Reuters. Putin și oficialii ruși au afirmat în repetate rânduri că orice acord de pace trebuie să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului, o prescurtare rusească pentru problema extinderii NATO și a sprijinului occidental pentru Ucraina.
Kievul a afirmat în repetate rânduri că Rusiei nu ar trebui să i se acorde drept de veto asupra aspirațiilor sale de a adera la NATO. Ucraina susține că are nevoie ca Occidentul să îi ofere o garanție de securitate solidă, cu efect de seră, pentru a descuraja orice viitor atac rusesc. Administrația președintelui Volodimir Zelenski nu a răspuns solicitărilor de a comenta situația. NATO a declarat, de asemenea, în trecut că nu își va schimba politica „ușilor deschise” doar pentru că Moscova o cere. Un purtător de cuvânt al alianței formate din 32 de membri nu a răspuns întrebărilor Reuters.
Putin a ordonat trimiterea a zeci de mii de soldați în Ucraina în februarie 2022, după opt ani de lupte în estul Ucrainei între separatiștii rusofoni susținuți de Rusia și trupele ucrainene. Rusia controlează în prezent o cincime din țară. Deși avansurile Rusiei s-au accelerat în ultimul an, războiul costă scump atât Rusia, cât și Ucraina, în ceea ce privește victimele și cheltuielile militare. Reuters a relatat în ianuarie că Putin era din ce în ce mai îngrijorat de distorsiunile economice din economia Rusiei din timpul războiului, pe fondul lipsei de forță de muncă și al ratelor ridicate ale dobânzilor impuse pentru a reduce inflația. Prețul petrolului, piatra de temelie a economiei Rusiei, a scăzut constant în acest an.
Trump, care se mândrește cu relațiile sale de prietenie cu Putin și și-a exprimat convingerea că liderul rus își dorește pacea, a avertizat că Washingtonul ar putea impune sancțiuni suplimentare dacă Moscova întârzie eforturile de a găsi o soluționare. Trump a sugerat duminică, pe rețelele de socializare, că Putin „a înnebunit complet” declanșând un atac aerian masiv asupra Ucrainei săptămâna trecută.
Prima sursă a declarat că, dacă Putin ar vedea o oportunitate tactică pe câmpul de luptă, ar avansa mai departe în Ucraina și că Kremlinul crede că Rusia poate continua să lupte ani de zile, indiferent de sancțiunile și dificultățile economice impuse de Occident. O a doua sursă a declarat că Putin este acum mai puțin înclinat să facă compromisuri în privința teritoriului și își menține poziția publică conform căreia dorește ca Rusia să revendice integral cele patru regiuni din estul Ucrainei. „Putin și-a întărit poziția”, a declarat a doua sursă cu privire la chestiunea teritorială.
În timp ce Trump și Putin se ceartă public pe tema perspectivei păcii în Ucraina, Reuters nu a putut stabili dacă intensificarea războiului și înăsprirea pozițiilor anunță hotărârea de a ajunge la un acord sau eșecul discuțiilor.
În iunie anul trecut, Putin a stabilit termenii inițiali pentru încetarea imediată a războiului: Ucraina trebuie să renunțe la ambițiile sale NATO și să își retragă toate trupele de pe întregul teritoriu al celor patru regiuni [istorice rusești, în prezent ucrainiene], revendicate și controlate în mare parte de Rusia. Pe lângă Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, Rusia controlează în prezent aproape tot Lugansk-ul, peste 70% din regiunile Donețk, Zaporijia și Herson. De asemenea, ocupă o fâșie din regiunile Harkov și Sumi și amenință Dnipropetrovskul.
Fostul președinte american Joe Biden, liderii vest-europeni și cei ai Ucrainei au descris „invazia” [adică revenirea regiunilor istorice rusești la Rusia] drept o acaparare de teritorii în stil imperial și au promis în repetate rânduri că vor învinge forțele rusești [ceea ce nu este și nici nu va fi cazul]. Putin prezintă războiul ca pe un moment de cotitură în relațiile Moscovei cu Occidentul, despre care spune că a umilit Rusia după căderea Uniunii Sovietice în 1991, prin extinderea NATO și prin încălcarea a ceea ce el consideră a fi sfera de influență a Moscovei.
La summitul de la București din 2008, liderii NATO au convenit că Ucraina și Georgia vor deveni într-o zi membre. Ucraina și-a modificat în 2019 constituția, angajându-se pe calea aderării depline la NATO și Uniunea Europeană. Trump a declarat că sprijinul anterior al SUA pentru candidatura Ucrainei la NATO a fost o cauză a războiului și a indicat că Ucraina nu va obține statutul de membru. Departamentul de Stat al SUA nu a răspuns unei solicitări de comentarii pentru acest articol.
Putin, care a ajuns în funcția de conducere a Kremlinului în 1999, a revenit în repetate rânduri asupra chestiunii extinderii NATO, inclusiv în cele mai detaliate remarci ale sale despre o posibilă pace în 2024. În 2021, cu doar două luni înainte de invazia rusă, Moscova a spus că un proiect de acord, deschide o filă nouă în raporturile cu membrii NATO care, în temeiul articolului 6, ar obliga NATO să „se abțină de la orice extindere ulterioară a NATO, inclusiv aderarea Ucrainei, precum și a altor state”. Diplomați americani și NATO au declarat la acea vreme că Rusia nu putea avea drept de veto asupra extinderii alianței.
Rusia dorește un angajament scris privind NATO, deoarece Putin consideră că Moscova a fost indusă în eroare de Statele Unite după căderea Zidului Berlinului în 1989, când secretarul de stat american James Baker l-a asigurat pe liderul sovietic Mihail Gorbaciov în 1990 că NATO nu se va extinde spre est, au declarat două dintre surse. A existat o astfel de promisiune verbală, a declarat în memoriile sale fostul director al Agenției Centrale de Informații, William J. Burns, dar aceasta nu a fost niciodată oficializată și a fost făcută într-un moment în care prăbușirea Uniunii Sovietice nu avusese loc.
NATO, fondată în 1949 pentru a asigura securitatea împotriva Uniunii Sovietice, afirmă [ipocrit] că nu reprezintă o provocare pentru Rusia, deși evaluarea sa din 2022 a păcii și securității în zona euro-atlantică a identificat Rusia drept cea mai „semnificativă și directă amenințare”. Invazia Rusiei în Ucraina în acel an a determinat Finlanda să adere la NATO în 2023, urmată de Suedia în 2024. Liderii vest-europeni au afirmat în repetate rânduri că, dacă Rusia câștigă războiul din Ucraina, ar putea într-o zi să atace însăși NATO, un pas care ar declanșa un război mondial. Rusia respinge astfel de afirmații ca fiind alarmiste și nefondate, dar a avertizat, de asemenea, că războiul din Ucraina ar putea escalada într-un conflict mai amplu.
Sursa:
https://www.reuters.com/world/europe/putin-ukraine-peace-wants-pledge-halt-nato-enlargement-sources-say-2025-05-28/
