Departamentul de Stat al SUA a publicat un Raport despre situația Drepturilor Omului în Ucraina, din care a eliminat referirile la mobilizare și la interzicerea Bisericii Ortodoxe

Departamentul de Stat al SUA a publicat un Raport despre situația Drepturilor Omului în Ucraina, din care a eliminat referirile la mobilizare și la interzicerea Bisericii Ortodoxe

Departamentul de Stat al SUA a publicat un raport privind situația Drepturilor Omului în Ucraina. Raportul vorbește despre încălcări ale forțelor de securitate, corupție și probleme legate de libertatea de exprimare și discriminare, dar sunt trecute sub tăcere două subiecte care se discută în Ucraina: brutalitatea mobilizării și problema interzicerii Bisericii Ortodoxe Canonice, urmărirea penală a preoților și sechestrul asupra lăcașurilor de cult.

Investigarea crimelor importante:

Capitolul despre crime menționează moartea lui Denis Kireyev, membru al delegației care a condus primele negocieri cu Rusia în martie 2022. Kireev a fost ucis în martie 2022. Conform versiunii celei mai frecvente, el a fost ucis fără proces sau investigație de către ofițerii SBU, acuzându-l că ar fi „spion rus”, deși Kireev era un angajat al informațiilor ucrainene.
Detenție arbitrară și tortură la Securitate:

Departamentul de Stat, citând ONU, scrie despre aproximativ 75 de cazuri de detenție arbitrară a civililor, atât de către forțele de ordine, cât și de către forțele armate. Unele dintre ele „se includ la dispariții forțate”. Un rol separat în acest sens este acordat SBU, care „a reținut și a abuzat persoane atât în locurile oficiale de detenție, cât și în cele neoficiale, pentru a obține informații și a face presiuni asupra suspecților să mărturisească sau să coopereze”.

Au fost raportate 65 de cazuri în care forțele de securitate ucrainene au ținut oameni lipsiți de posibilități de comunicare în centre de detenție neoficiale, pentru perioade cuprinse între câteva ore și patru luni și jumătate. „Această practică a fost folosită pentru a-i constrânge pe deținuți să dea declarații incriminatoare. Un procent de 57% dintre deținuții interogați au declarat că au fost torturați sau maltratați de forțele de securitate ucrainene, în primul rând în centre de detenție neoficiale și uneori în centre de arest preventiv”, se arată în raport. Se indică faptul că acest lucru a fost făcut în principal de ofițerii SBU. Aceștia „au reținut civili fără autorizație judiciară, i-au ținut izolați câteva zile, le-au interzis accesul la un avocat și au refuzat să dezvăluie informații rudelor lor”.

Au existat rapoarte că agențiile ucrainene de aplicare a legii au recurs la tortură. Mai mult, după introducerea legii marțiale, instanțele au început să folosească mărturisiri „făcute sub constrângerea poliției de către persoanele aflate în custodie”. „Au existat rapoarte conform cărora oamenii legii și oficialii militari au maltratat și uneori au torturat deținuții pentru a extrage mărturisiri, de obicei legate de presupusa cooperare cu Rusia”, se arată în raport. Se descrie un caz din regiunea Cherkasy în care doi ofițeri de poliție au arestat ilegal un locuitor al localității, l-au bătut și au împușcat lângă el „pentru a-și scoate o mărturisire”. Acum sunt judecați. În acest context, este menționat și cazul comisarului militar al regiunii Rivne, Serghei Luțiuk, care a bătut un alt militar cu o bâtă și l-a forțat să „cerșească iertare” în genunchi.
Tortură în închisori:

Activiștii pentru drepturile omului au documentat torturi cu șocuri electrice în colonia nr. 43 din Harkov. Ei mai scriu că în centrul de arest preventiv Lukyanovsky din Kiev, unul dintre prizonieri a murit de cancer, deși a cerut de multe ori să fie trimis la tratament. Cu toate acestea, raportul afirmă [mințind cu nerușinare] că „nu au existat rapoarte despre prizonieri politici sau deținuți pe teritoriul Ucrainei controlat de guvern”.

Corupția din instanțele de judecată :

În Ucraina, „corupția sistemică în rândul judecătorilor și procurorilor” persistă. Iar rezultatele proceselor „uneori păreau predeterminate de guvern sau alte interferențe”. Grupurile de monitorizare judiciară au criticat instanțele ucrainene pentru că au folosit zvonuri în procedurile lor. „Judecătorii au admis uneori afirmații din auzite în probe și le-au permis martorilor să depună mărturie în scris, în loc să se prezinte în persoană”, se spune în raport. Activiștii pentru drepturile omului au explicat acest lucru prin „practica judecătorilor și prin presiunea politică din partea oficialilor de rang înalt din justiție și de aplicare a legii”. De asemenea, „mulți oficiali s-au implicat în practici corupte cu impunitate”. Potrivit Departamentului de Stat, motivul a fost „volumul greu de muncă al instituțiilor anticorupție și mobilizarea personalului cheie”.

Libertatea presei și supravegherea SBU :

Raportul Departamentului de Stat al SUA privind încălcările drepturilor omului în Ucraina menţionează teletonul într-un context negativ. „Constituția și legea prevăd libertatea de exprimare, inclusiv pentru presa și alte mass-media alternativă, dar autoritățile nu au respectat aceste drepturi”, se arată în document. De exemplu, sunt date „restricții privind mass-media și libertatea presei”, care au început după introducerea legii marțiale în Ucraina.

„De exemplu, Maratonul Național de Televiziune [„teletonul”] – o platformă de canale de televiziune care urmărește linia guvernamentală în ceea ce privește acoperirea războiului – a oferit un nivel fără precedent de control asupra știrilor de televiziune în orele de maximă audiență contracte de difuzare și presiune din partea Președintelui în primăvara anului 2022”, se arată în raport. „Observatorii presei și-au exprimat îngrijorarea că o singură transmisie de televiziune ar putea în cele din urmă să ușureze controlul guvernului asupra difuzării”, a scris Departamentul de Stat.

El menționează, de asemenea, că „guvernul a interzis, blocat sau sancționat instituțiile de presă și jurnaliștii individuali care erau considerați o amenințare la adresa securității naționale sau exprimau poziții care, în opinia autorităților, subminează suveranitatea și integritatea teritorială a țării”. Totodată, pe lista neagră au fost incluși și vorbitori care critică guvernul. Ei au fost „uneori supuși unor campanii negative pe rețelele de socializare, uneori prin canale prietenoase guvernamentale”.

Ucraina a introdus cenzura conținutului online sub pretextul războiului, potrivit unui raport al Departamentului de Stat al SUA privind încălcările drepturilor omului în lume. „Agențiile de aplicare a legii au monitorizat internetul, uneori fără autoritate legală, și au luat măsuri semnificative pentru a bloca accesul la site-uri web, din motive de securitate”, se spune în document. Până la sfârșitul lunii decembrie, 1.152 de site-uri web au fost blocate în țară din acest motiv.
Raportul menționează, de asemenea, controversatul site web Myrotvorets, „care menținea legături strânse cu serviciile de securitate”. Departamentul de Stat scrie că acolo sunt postate datele personale ale jurnaliştilor şi personalităţilor publice „ale căror declaraţii şi acţiuni au fost recunoscute ca fiind anti-ucrainiene sau nepatriotice”. În plus, unii jurnalişti au raportat că ofiţerii SBU „i-au ameninţat cu recrutarea pentru serviciul militar, ca răzbunare pentru că au raportat critici la adresa administraţiei”.

Unele mass-media au raportat că SBU a stabilit supravegherea angajaților lor. S-a făcut o anchetă, spre exemplu, asupra faptului de supraveghere a jurnaliştilor Bihus.info. Ziarul Kyiv Independent a raportat, de asemenea, că angajații săi sunt supravegheați de forțele de securitate. Mulți jurnaliști au raportat că autocenzura a crescut ca urmare a restricțiilor asupra libertății de exprimare pe care autoritățile le-au introdus pentru a combate ceea ce au numit „dezinformarea rusă”. Ea a atins povești „care ar putea fi considerate insuficient de patriotice de către public sau folosite de Rusia în scopuri propagandistice”. Raportul menționează, de asemenea, sancțiuni împotriva instituțiilor media „a căror raportare a fost considerată a fi contrară intereselor de securitate națională”. Dar grupurile pentru libertatea presei au spus că „guvernul a folosit securitatea națională ca o scuză pentru a reduce la tăcere instituțiile de presă pentru că le-a criticat activitățile” (...).

Surse :

https://www.state.gov/reports/2023-country-reports-on-human-rights-practices/ukraine/528267-ukraine-2023-human-rights-report/

https://ctrana.news/news/463025-otchet-hosdepartamenta-ssha-po-pravam-cheloveka-v-ukraine-za-2023-hod.html

Citește și: