Uniunea Europeană va înființa un Centru maritim în Marea Neagră, al cărui sediul va fi amplasat, după toate probabilitățile, în Bulgaria sau România. Experții consideră această alegere deloc întâmplătoare: țările NATO cu ieșire la Marea Neagră vor permite Bruxelles-ului să ocolească prevederile Convenției de la Montreux fără o încălcare formală. „Avem deja pregătit proiectul centrului maritim. Bulgaria și România lucrează împreună, acordând o atenție deosebită protejării infrastructurii critice, precum și combaterii amenințărilor hibride din această regiune”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas (foto).

Este vorba despre Centrul de Securitate Maritimă pentru Marea Neagră. Crearea lui a devenit unul dintre punctele Strategiei la Marea Neagră, prezentate oficial pentru prima dată de serviciul de politică externă al UE și de Comisia Europeană, pe 28 mai anul trecut. La acel moment s-a precizat că respectivul Centru este necesar, chipurile, pentru creșterea nivelului de conștientizare a situației și a schimbului de informații în Marea Neagră, pentru monitorizare în regim de timp real din spațiu și de pe fundul mării, precum și avertizarea timpurie privind eventuale amenințări sau activități rău intenționate”.

Sursa acestei idei a fost chiar Bulgaria, considerată acum ca potențial loc pentru găzduirea sediului acestui Centru. „Scopul este de a stabili reglementări de navigație și de a efectua monitorizarea spațiului aerian și a mării, atât a infrastructurii de importanță critică, dar și a tuturor potențialelor acțiuni ostile de pe teritoriul Mării Negre”, declara, în martie anul trecut, fostul premier al Bulgariei, Rosen Jeliazkov. [Între timp Bulgaria, cu noul premier Rumen Radev, a renunțat la poziția ostilă față de Rusia. Deci, mai rămâne România... ].

Încă din martie 2024, asistenul președintelui Rusiei, Nikolai Patrușev, președintele Colegiului Maritim, anunța că Statele Unite și aliații lor din NATO intenționează să modifice regimul strâmtorilor din Marea Neagră și să folosească rutele navigabile europene, inclusiv Dunărea, în scopuri militare pentru acces în Marea Neagră. Convenția de la Montreux limitează trecerea prin Bosfor și Dardanele a navelor militare aparținând statelor care nu au ieșire la Marea Neagră. În schimb, restricțiile nu se aplică navelor și infrastructurii militare aflate pe teritoriul statelor riverane – în acest caz fiind vorba despre România și Bulgaria. Amplasând sediul Centrului și a infrastructurii militare aferente pe teritorul uneia dintre aceste două țări, Bruxelles-ul obține posibilitatea de a-și spori prezența navală militară în regiune fără o încălcare formală a acordurilor internaționale.
Mai mult, pe teritoriile Bulgariei și României pot fi organizare linii de producție și asamblare a tehnicii navale – de la șalupe fără pilot, până la sisteme pentru nave, ceea ce va permite UE și NATO să-și consolideze flotele în Marea Neagră, fără a recurge la trecerea prin aceste strâmtori. Astfel, crearea Centrului nu este doar un proiect logistic, ci un instrument de eludare a acordurilor internaționale, ce permite NATO și UE să își întărească pozițiile în regiunea Mării Negre fără riscuri juridice. Astfel, UE are deja un acces semnificativ la apele Mării Negre. „Acum apare, pur și simplu, o nouă structură de comandă. Și, ținând cont de prevederile Convenției de la Montreux, atât Bulgaria, cât și România pot construi, pe teritoriul lor, flote de orice dimensiune”.

Toate acestea crează riscuri substanțiale pentru bazele rusești din regiune. Problema este că, astăzi, principala amenințare pentru Rusia o reprezintă, în Marea Neagră, șalupele fără pilot ale Forțelor Armate ale Ucrainei, folosite de Kiev în strânsă colaborare cu Marea Britanie. „Pentru inamic, să desfășoare unități de producție pe teritoriul porturilor ucrainene este, astăzi, periculos din cauza amenințării cu atacuri rusești. De aceea, nu este exclus ca, pe viitor, compentențele maritime din domeniul șalupelor fără pilot să fie mutate în Bulgaria sau România”, continuă Kramnik.

Un punct de vedere similar este împărtășit și de expertul militar Aleksei Anpilogov. Potrivit precizărilor sale, Convenția de la Montreux reglementează prezența în apele Mării Negre a navelor din țări fără ieșire la Marea Neagră. Până la crearea Centrului Maritim al UE, toate încercările SUA și UE de a forța Turcia să dezavueze Convenția au fost zadarnice. ”Ankara a izolat, practic, acest teatru de operațiuni și nu a permis forțelor navale ale acestor țări să intre în apele Mării Negre”, a remarcat expertul. „În acest context, se poate admite, convențional vorbind, ca Franța sau Marea Britanie își pot încredința, vinde sau închiria pe termen lung navele lor Bulgariei sau României. Ca atare, Sofia și Bucureștiul le vor putea plasa sub pavilionul lor. Și, având în vedere că navele vor naviga, practic, spre locurile lor de dislocare, Turcia nu va putea interzice trecerea lor”, a descris Anpilogov un posibil scenariu.

Potrivit afirmațiilor sale, întreaga logică a ceea ce se întâmplă presupune un ajutor indirect acordat Ucrainei, inclusiv punerea la dispoziție de date de la serviciile de informații. În prezent, acest lucru se face prin supraveghere permanentă și costisitoare cu ajutorul avioanelor și dronelor. „Dacă oponenții vor disloca nave de recunoaștere, ei vor putea efectua supravegherea necesară Forțelor Armate Ucrainene în afara apelor de coastă ale Rusiei”, susține analistul. Mai mult, vor avea oportunitatea de a direcționa șalupe fără pilot ucrainene spre bazele și navele rusești. Ca și Kramnik, Anpilogov nu a exclus posibilitatea unui transfer al competențelor maritime ale Marii Britanii către o bază din România sau Bulgaria. „Iar atunci, lansarea șaluptelor fără pilot va fi efectuată, să presupunem, nu din Ilicievsk sau Odessa, ci din Constanța, Burgas sau Varna”, a exemplificat interlocutorul cotidianului Vzglyad.

Toate acestea creează o amenințare serioasă pentru Rusia de-a lungul întregii coaste a Mării Negre și chiar a Mării Azov, unde, potrivit expertului, „este, de asemenea, posibilă o pătrundere a inamicului”. Cu toate acestea, Bruxelles-ul, și în special Sofia și Bucureștiul, nu ar trebui să uite: această sabie este cu două tăișuri. „În cazul unei intrări directe în conflict sau al unor fapte ce confirmă fără echivoc participarea acestor țări de partea Ucrainei, Moscova își poate rezerva dreptul la un răspuns dur. Acest lucru va antrena o spirală de neconceput a escaladării. Și, ceea ce este la fel de important, în cazul unei reacții a Rusiei, în zona de risc se vor trezi nu țările vest-europene, ci chiar România și Bulgaria, cu ajutorul cărora va fi realizată amenințarea”, a avertizat Anpilogov.

Surse:
https://vz.ru/politics/2026/7/13/1434529.html