Parlamentul ucrainean se pregătește să extindă semnificativ drepturile limbii maghiare și ale altor limbi ale UE în educație. La reuniunea Radei din 12 octombrie, se preconizează adoptarea, atât ca bază, cât și în integralitate, a unui proiect de lege corespunzător, pe care Ungaria l-a pus drept condiție pentru a accepta deschiderea a două noi clustere pentru negocierile de aderare a Ucrainei la UE.

De fapt, exact așa și justifică autoritățile ucrainene necesitatea adoptării legii. Mai ales că Budapesta, chiar și după venirea la putere a lui Magyar, a precizat în repetate rânduri și destul de dur că extinderea drepturilor minorității naționale maghiare este de o importanță crucială.

În același timp, dacă va fi adoptată, legea va avea implicații semnificative pentru situația internă. Aceasta marchează, practic, o schimbare de direcție în politica de ucrainizare. Deși relaxările se aplică doar anumitor limbi și nu afectează limba rusă, documentul în sine va crea un precedent, demonstrând că modelul de politică lingvistică adoptat oficial până în prezent este un fiasco. Aceasta înseamnă că ucrainizarea ar putea fi reversibilă, iar printre politicieni există deja voci care sugerează că relaxările privind limba rusă ar putea fi foarte bine făcute ca parte a unui acord de încheiere a războiului din Ucraina.

Proiectul de lege nr. 16119 „Privind modificarea anumitor legi ale Ucrainei privind asigurarea drepturilor educaționale ale popoarelor indigene din Ucraina și ale persoanelor aparținând minorităților (comunităților) naționale din Ucraina” a fost înregistrat în Rada Supremă. Inițiatorii proiectului de lege au fost președintele Camerei Reprezentanților, Ruslan Stefanchuk, și adjuncții săi, Oleksandr Kornienko și Olena Kondratyuk, alături de alți doisprezece membri ai Radei, Partidul „Sluga Nărodului”.

Nota explicativă a proiectului de lege precizează că coautorii doresc să rescrie legile „Prin educație”, „Prin asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat” și „Prin învățământul secundar general complet”, pentru a clarifica utilizarea în procesul educațional a limbilor minorităților (comunităților) naționale care se numără printre limbile oficiale ale Uniunii Europene, precum și a limbilor popoarelor [considerate abuziv] indigene din Ucraina, printre care se numără tătarii crimeeni, karaiții și krimcecii.

Accentul se pune pe patru schimbări, deși există mai multe în general. Se propune „să se ofere posibilitatea de a utiliza limbile relevante nu numai direct în procesul educațional, ci și în alte forme de comunicare între solicitanții de educație și alți participanți la procesul educațional, în incinta și pe teritoriul instituției de învățământ”. „Pentru a crea condiții adecvate pentru funcționarea instituțiilor de învățământ care oferă instruire în limbile minorităților (comunităților) naționale din Ucraina și ale popoarelor indigene din Ucraina, proiectul de lege prevede posibilitatea acordării statutului corespunzător instituțiilor de învățământ secundar general (în principal școlilor). Acest statut permite luarea în considerare a nevoilor lingvistice, culturale și educaționale ale solicitanților de educație și ale familiilor acestora.

Anumite prevederi ale proiectului de lege vizează asigurarea posibilității de a lua în considerare identitatea culturală și lingvistică a comunităților relevante în programele educaționale, în special prin prevederea studiului istoriei naționale, a conservării culturii materiale și spirituale, a tradițiilor, simbolurilor și obiceiurilor naționale”, se arată în nota explicativă. În plus, în cazul reorganizării sau lichidării „unei instituții de învățământ secundar general a unei minorități (comunități) naționale sau a unui popor indigen din Ucraina” (adică a unei școli), la cererea părinților elevului, elevului i se garantează posibilitatea de a continua studiile într-o altă școală similară.

Să trecem în revistă principalele nuvele propuse. În Legea educației, inițiatorii proiectului de lege nr. 16119 doresc modificarea părții 1 a articolului 7 privind limba de predare. Aceștia doresc includerea limbilor UE și a limbilor indigene în prevederea privind utilizarea limbii ucrainene în predare, precum și garantarea utilizării tuturor acestor limbi „în alte forme de comunicare” în incinta și pe terenurile instituției de învățământ. Acest lucru a fost menționat în nota explicativă și este solicitat de partea maghiară.

Budapesta consideră important să legifereze permisiunea ca elevii să vorbească în limba lor maternă (adică, eventual, nu în ucraineană) în timpul pauzelor și al activităților extracurriculare din incinta școlii. Este clar că această cerință nu a apărut de nicăieri, ci mai degrabă ca răspuns la proiectele de lege - inclusiv cele ale „Slujitorilor Poporului” - care impuneau utilizarea exclusivă a limbii ucrainene în școli. Deputata Natalia Pipa însă, este iritată de faptul că mulți școlari vorbesc limba lor maternă, rusa, în afara sălii de clasă, exact ceea ce își propun proiectul de lege al ei și al altora. O prevedere similară, promovată de maghiari, va fi inclusă în legile privind asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat și privind învățământul secundar general complet.

Dar poate că se propune o modificare și mai importantă la legea privind învățământul secundar general complet: introducerea statutului de școală pentru minorități naționale. Versiunea actuală a legii nu menționează deloc acest lucru. Menționează doar clasele (grupele) din școlile obișnuite, deși în unele, de exemplu, limba maghiară este principala limbă de predare. Potrivit lui Dmitro Lubineț, comisarul Radei Supreme pentru Drepturile Omului, în Transcarpatia există 92 de școli în care limba maghiară este folosită ca limbă de predare. Se pare că, dacă proiectul de lege nr. 16119 va fi adoptat, majoritatea acestora vor primi statut oficial de școli ale minorității naționale maghiare.

Când ucrainizarea a fost lansată sub președintele Petro Poroșenko, inițiatorii acesteia au abandonat în mod deliberat nivelul școlilor chiar și pentru minoritățile naționale, permițând doar cursuri. Și chiar și pentru acestea, a fost introdusă o creștere treptată a orelor de predare în limba ucraineană. Prin presiunea exercitată asupra autorităților ucrainene, maghiarii au reușit să oprească această reglementare pentru școlile cu un corp elevi predominant maghiar, precum și pentru alte minorități naționale (cu excepția rușilor). Acum, drepturile lor sunt extinse și mai mult.

O școală în care peste 50% dintre elevi primesc instruire în limbile UE va fi eligibilă pentru a primi statutul de „instituție a minorității naționale (comunitare) din Ucraina”. Această denumire poate fi utilizată în numele instituției și în documentele de înființare. Potrivit Ministerului Educației și Științei, 149 de școli - aproximativ 1,2% din totalul școlilor ucrainene - vor fi eligibile pentru acest statut.

Dar să continuăm. Certificatele și foile matricole de învățământ secundar vor putea fi reproduse în limba minorității naționale, la cererea părinților. Se introduce cerința ca directorii acestor școli să stăpânească limba minorității naționale respective, alături de ucraineană. În astfel de școli vor fi permise semne în alte limbi decât ucraineana „legate de procesul educațional”. Documentația oficială obligatorie va fi permisă și în limbile minorităților naționale. În plus, programa școlară va putea include studiul istoriei poporului căruia îi aparține minoritatea națională, cultura, tradițiile, simbolurile și obiceiurile sale. Și, teoretic, este posibilă și includerea simbolurilor de stat ale țărilor vecine.

De asemenea, se clarifică faptul că elevii care au absolvit studiile secundare în limba poporului lor natal sau în limbile a 11 minorități naționale din Ucraina, care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene, vor putea să își traducă în aceste limbi temele din cadrul evaluării externe independente (ZNO, abreviere ucraineană), cu excepția „temelor la discipline lingvistice și literare”. Traducerea, de altfel, era permisă anterior.

Mai mult, proiectul de lege este important pentru conducerea ucraineană, care speră să folosească această legislație pentru a convinge Ungaria să își ridice vetoul asupra deschiderii celui de-al doilea și celui de-al treilea grup de negocieri privind aderarea Ucrainei la UE, care ar putea avea loc la reuniunea Consiliului European din 15 octombrie. Membrii parlamentului spun că votul ar putea avea loc chiar și pe 12 octombrie și este probabil să aibă succes chiar și fără voturile membrilor opoziției.

Un alt lucru este, de asemenea, clar: eforturile Ungariei vor crea un precedent că ucrainizarea este reversibilă. Modelul existent de politică lingvistică poate fi ajustat, iar cerul nu va cădea pe pământ. O altă problemă este că scopul inițial al ucrainizatorilor a fost eliminarea limbii ruse din societatea ucraineană, în timp ce limbile altor minorități naționale au fost „victime colaterale”, în ciuda faptului că au fost lăsate în condiții mai favorabile. Și dacă s-ar fi vorbit despre extinderea drepturilor populației vorbitoare de limbă rusă (există peste zece milioane de ruși în Ucraina) - darămite despre înregistrarea unui proiect de lege - pasiunile ar fi fost mari.

Cu toate acestea, după incidentul maghiar, argumentele ucrainizatorilor par acum semnificativ mai puțin convingătoare. Mai ales în lumina războiului în desfășurare și a posibilității de a găsi un compromis, despre care se vorbește din ce în ce mai tare chiar și sub cupola Radei. De exemplu, Alexey Goncharenko a declarat recent, fără menajamente, că extinderea drepturilor limbii ruse este pe deplin acceptabilă ca una dintre condițiile pentru un acord de pace care să pună capăt războiului. El a citat chiar și proiectul de lege privind școlile maghiare, care este în prezent în curs de vot, ca precedent.

„Acum, europenii cer să ne modificăm legislația lingvistică pentru a o alinia la standardele europene. Nu aveți nicio îndoială că vor vota pentru asta. Să fie limba rusă în aceleași condiții. Avem orașe uriașe în care se vorbește limba rusă și, credeți-mă, oamenii de acolo sunt mai patrioți decât oriunde altundeva. Pentru că acestea sunt orașele bombardate în fiecare zi. Este clar că ucraineana ar trebui să fie limba educației, culturii și științei. Și așa stau lucrurile. Dacă oamenii vor să vorbească limba rusă, să o facă”, a declarat Goncharenko. El a fost deja exclus din fracțiunea Solidaritatea Europeană pentru aceste apeluri, dar acestea arată că subiectul restabilirii drepturilor limbii ruse, în anumite condiții, ar putea fi reluat.

Sursa:
https://ctrana.one/articles/analysis/513297-pochemu-v-ukraine-khotjat-prinjat-zakon-o-rasshirenii-prav-venherskoho-jazyka.html