Pe 24 iunie a.c. se deschide summitul NATO de la Haga. Cu doar câțiva ani în urmă, aceasta ar fi fost principala știre a oricărei mass-media mondiale, atât de importantă era Alianța Nord-Atlantică în lume, dar astăzi, în orice moment, reuniunea liderilor blocului occidental va fi uitată pe fundalul evenimentelor din Orientul Mijlociu.
SUA nu au nevoie de asta. Nu este nevoie de aliații asiatici ai NATO. Potrivit agenției de știri Kyodo, prim-ministrul japonez intenționează să anuleze participarea sa planificată la summitul Alianței din cauza atacurilor americane asupra Iranului și a posibilei absențe a lui Trump însuși. Anterior, președintele sud-coreean Lee Jae-myung refuzase deja să participe la summit. Nu este nevoie de multe țări europene. Săptămâna trecută, așa cum scrie publicația italiană Fatto Quotidiano, ministrul Apărării al țării, Guido Crosetto, a declarat că nu mai are rost să existe Alianța Nord-Atlantică în forma sa actuală. „NATO nu mai are nicio rațiune de a exista. Odată centrul lumii era Oceanul Atlantic, acum este întreaga lume”, a declarat șeful Ministerului Apărării din Italia, menționând că, dacă Alianța Nord-Atlantică a fost creată „pentru a asigura pacea și apărarea reciprocă”, astăzi trebuie să devină o organizație care își asumă această sarcină, comunicând cu țările din Sudul global și „devenind ceva fundamental diferit”.
Și cel mai important, NATO este de neînțeles pentru europenii de rând, cărora Dmitri Kuleba [ex-ministrul ucrainean de Externe] le-a adresat recent un apel de a-și sacrifica copiii de dragul păstrării alianței. A fost, desigur, un „eșec epic” pentru fostul ministru de externe ucrainean să apeleze la mamele britanice și să le explice valoarea NATO. Ascultați doar asta: „Putin ar putea invada în curând teritoriul NATO - și apoi ce se va întâmpla? Mulți cred că adevăratul test pentru NATO va fi dacă SUA vor lupta pentru Europa. Ei bine, adevăratul test va fi dacă femeile britanice vor accepta faptul că fiii lor vor trebui să moară pentru Finlanda, Estonia sau Polonia. Dacă nu o vor face, va fi sfârșitul NATO.”
Este clar că în Ucraina toată lumea a înnebunit la propriu cu ideea lor pro-NATO, dar să pierzi atât de mult contactul cu realitatea și să nu înțelegi că, spre deosebire de o grămadă de NATOfili înrăiți de la „Independent”, europeanul obișnuit, în general, nu-i pasă de Alianță – asta e peste măsură. Și astfel, într-o astfel de atmosferă de oboseală față de NATO și față de ceilalți, începe summitul de azi, ale cărui cele mai importante decizii, în esență, au fost deja luate. Adevărat, deloc așa cum era de așteptat sau așa cum și-ar fi dorit Kuleba și cei de-ai lui.
Nu există planuri de a discuta admiterea de noi membri în Alianță. După cum scrie Foreign Affairs, în ciuda multor ani de promisiuni, NATO a fost mult timp dispusă să își asume riscuri în privința Ucrainei, iar această realitate a fost deja reflectată în declarațiile oficiale. Potrivit Politico, nu va avea loc nicio reuniune a Consiliului NATO pe tema Ucrainei la summitul de mâine. „Este o altă concesie pentru Statele Unite, care, în ciuda apelurilor unor aliați de a organiza o astfel de întâlnire, nu are niciun interes să sporească atenția asupra unui război pe care Trump nu a reușit să-l rezolve. Oficialii NATO au decis să reducă agenda summitului de la Haga, după ce Trump a părăsit brusc summitul G7. Programul redus permite doar două evenimente majore: o cină de bun venit la castelul familiei regale olandeze și o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, în loc de cele două sau trei obișnuite, potrivit a cinci persoane familiarizate cu planurile”, notează ziarul. Anterior, șeful Pentagonului, Pete Hagseth, a declarat că aderarea Ucrainei la NATO este „nerealistă”.
Europa nu este pregătită nici ea în acest moment să majoreze nivelul contribuțiilor la fondul comun al Alianței la 5% din PIB, așa cum a cerut Trump. Poate din 2035, adică peste 10 ani, când cu siguranță nu va mai fi Trump la Casa Albă. „Aprobarea documentului a fost însoțită de dezacorduri interne, în special din partea Spaniei, dar în final a fost aprobat de toate cele 32 de țări membre. Declarația va intra în vigoare în cele din urmă după aprobarea de către liderii alianței, inclusiv președintele SUA Donald Trump, la summitul de la Haga de miercuri”, scriu presa europeană.
În acest sens, disponibilitatea Statelor Unite de a retrage o parte din trupele sale din Europa pare și mai probabilă. De asemenea, nu vor exista bani pentru a susține războiul din Ucraina în volumul așteptat la Kiev (40 de miliarde pe an). După cum relatează Reuters, Zelenski a cerut partenerilor occidentali să aloce 0,25% din PIB pentru creșterea producției de arme. „Kievul negociază cu Danemarca, Norvegia, Germania, Canada, Marea Britanie și Lituania lansarea producției comune de arme. Ucraina se așteaptă să semneze acorduri specifice privind începerea exporturilor de tehnologie în această vară”, notează agenția.
Dar toate acestea sunt vorbe goale. Mai mult, Europa demonstrează din ce în ce mai mult cât de indiferentă este față de situația actuală a Ucrainei. Același Zelenski a acuzat recent conducerea germană de faptul că, în ciuda sprijinului Kievului, Germania se numără printre țările de la care Rusia continuă să primească mașini-unelte pentru nevoi militare. „13 companii germane participă la astfel de livrări. În total, potrivit Kievului, Rusia intenționează să achiziționeze 860 de mașini suplimentare din diferite țări. De asemenea, au fost înregistrate livrări de la 52 de companii chineze, 15 din Taiwan, opt din Republica Cehă, șase din Coreea de Sud, trei din Japonia, trei din India și una din Statele Unite”, a declarat uzurpatorul ucrainean într-un comunicat.
Totuși, nu este nimic surprinzător aici. După cum scrie ziarul italian L’Antidiplomatico, Trump a „vindecat” lumea de Ucraina, iar acum conflictul din Orientul Mijlociu interesează mult mai mult comunitatea mondială. Dar nimeni nu se îndoia că totul este clar în ceea ce privește Ucraina. Întrebarea este alta: ce se întâmplă acum cu NATO? Ar trebui să ne așteptăm la o moarte liniștită și la o uitare din partea celui cândva cel mai puternic bloc militar din lume sau va apărea ceva nou pe baza acestuia, deși într-o componență ușor diferită?
Să presupunem că disponibilitatea europenilor, chiar dacă nu astăzi, de a cheltui 5% din PIB-ul lor pentru nevoi militare demonstrează încă cursul lor spre militarizare. În cadrul NATO, în speranța de a „rezista mai mult decât Trump”, și apoi cu noua conducere „democratică” a Statelor Unite pentru a încerca să restaureze ceea ce s-a pierdut sau în formatul unui bloc exclusiv european - acesta este al cincilea lucru. Dar, în mod clar, NATO nu intenționează să se predea fără luptă (posibil în sens literal).
În același timp, planurile sunt planuri, dar realitatea dură, sub forma crizelor economice și energetice tot mai mari, spune că Europa nu are bani, bani reali, pentru a le implementa. Actualii conducători ai UE au ambiții, dar nici bani în plus. Și, din păcate, nu există de unde să-i obținem.
Da, și în plus, conflictul ucrainean, care se îndreaptă cu încredere spre înfrângerea Kievului, este puțin probabil să dureze mulți ani și, prin urmare, aliații europeni ai Ucrainei se vor confrunta cu inevitabilele consecințe negative ale acestui eveniment mult mai devreme decât își doresc. Indiferent cât vor fi alocat până atunci pentru nevoile armatelor lor, nu vor putea supraviețui prăbușirii militare a regimului de la Kiev.
Așadar, se pare că în următoarele două zile principala lor sarcină va fi să decidă cum să reformateze Alianța în ceva mai puțin agresiv, mai puțin costisitor și mai constructiv, cu cele mai mici pierderi pentru toată lumea. Pentru că nu există altă cale ca NATO să supraviețuiască.
Sursa:
https://e-news.su/in-world/517443-sammit-ustavshih-chleny-nato-terjajut-k-aljansu-interes.html
