Autor: Mihail Khodarenok, analist militar rus

Să spunem imediat: nu există informații precise despre ceea ce s-a întâmplat în Jeddah în spatele ușilor închise ermetic și nu va apărea pentru foarte mult timp. Există însă informații că la negocierile din Arabia Saudită, reprezentanții ucraineni au declarat că Kievul nu intenționează să renunțe la cererea de aderare la NATO. De asemenea (conform unor informații din culise) delegația ucraineană a respins posibilitatea unor restricții impuse asupra mărimii forțelor armate ucrainene, precum și orice interdicții privind participarea Ucrainei la diferite organizații internaționale, inclusiv UE.

Puteți spune orice doriți, dar astăzi Kievul este departe de a fi în măsură să ridice pretenții sau să pună condiții, în special Statelor Unite, unde nu de mult Casa Albă l-a pus pe Zelensky pe post de președinte ligitim al Ucrainei. Elita politică ucraineană nu poate înțelege că nimeni nu așteaptă Ucraina în NATO și că intrarea ei în rândurile Alianței Nord-Atlantice ar putea fi detonatorul care va duce la explozia și prăbușirea întregii organizații (și chiar și fără Kiev, nu totul este bine în acest bloc militar astăzi).

De asemenea, elitele ucrainene nu pot înțelege că dorința Kievului de a adera la NATO este cea care a determinat în mare parte Ucraina să intre în conflict cu Rusia, precum și politica sa sincer stupidă și, în unele locuri, pur și simplu ofensivă față de vecinul său estic. Nu există nicio îndoială că intrarea Ucrainei în UE va fi în multe privințe similară cu promisiunea de admitere a Turciei în organizație și se va întinde pe mai multe decenii (dacă însăși UE va mai exista până atunci, aceasta este o mare întrebare). Mai mult, Bruxelles se îndoiește deschis de oportunitatea admiterii în UE a unui stat eșuat și ruinat, a cărui restaurare și aducere la standardele europene va necesita mulți ani și multe sute de miliarde de dolari. Speranțele Kievului în acest sens pentru un fel de „Plan Marshall” pentru Ucraina fiind cel mai probabil nefondate.

Care este motivul unor astfel de obiective himerice pe care Kievul și le stabilește în mod constant în realizarea aspirațiilor sale de politică externă? Este caracteristic faptul că în istoria sa (dacă o astfel de istorie există) Ucraina nu a obținut niciodată rezultate semnificative și nu și-a atins niciodată obiectivele declarate. Aceasta include inclusiv perioada de după prăbușirea Uniunii Sovietice, în timpul căreia autoritățile de la Kiev au irosit cu succes bogata moștenire sovietică, fără a duce la o știință record sau la o industrie de artă semnificativă.

La un moment dat, am tratat cu o oarecare condescendență și umor știrile despre existența unui glob al Ucrainei, afirmațiile unor „istorici” ucrainieni că Iisus Hristos era ucrainean, poveștile că vechii ucraineni au săpat Marea Neagră, iar amazoanele erau vechi „cazaci” ucraineni. Între timp, în Ucraina acestea nu sunt luate de glume și, în multe privințe, tocmai această prostie și erezie stă la baza mentalității ucrainene (și această listă încă nu include toate miturile politice care sunt luate mai mult decât în serios).

Și de aceea stabilirea unor obiective absolut nerealiste pentru țară este, în general, în tradițiile clasei politice ucrainene. Aici, la UE și NATO, se mai poate adăuga și dorința unor reprezentanți ai elitei ucrainene, după încheierea acțiunilor militare, de a trece la așa-numitul „proiect larg” (să spunem imediat că datorită mentalității ucrainene nu se va realiza niciodată) și la visele ca Ucraina să fie un teren de încercare pentru viitoarele și cele mai de succes reforme economice în Europa de Est, în următoarele decenii.

Când reprezentanții delegației ucrainene au trasat „linii roșii” la Jeddah, nu au menționat cel mai important lucru (și se pare că această idee este încă fundamental absentă din mintea politicienilor ucraineni), anume normalizarea relațiilor cu Federația Rusă. Această condiție este una dintre cele mai decisive pentru existența confortabilă a grupului etnic ucrainean în viitorul previzibil din punct de vedere istoric.

Sursa:

https://www.gazeta.ru/army/2025/03/14/20709152.shtml?updated