Fostul președinte rus Boris Elțin și omologul său american Bill Clinton au vorbit pe 19 aprilie 1999, după ce a început bombardamentul Iugoslaviei. Transcrierea conversației lor telefonice a fost desecretizată de organizația publică de cercetare „National Security Archive” de la Universitatea americană George Washington.
Clinton l-a sunat pe Elțin la 16:30, ora Moscovei și dialogul a durat 43 de minute. Liderul american l-a întâmpinat pe Elțin cu cuvintele „Bună ziua, Boris”, la care Elțin a răspuns „Bună dimineața, Bill” (în Statele Unite la acea oră era ora 09:30). Clinton a început conversația, spunând că Kosovo este unul dintre cele mai mari teste pentru Europa, iar ajutorul Rusiei ne va permite să obținem o „soluție diplomatică” mai bună. „Știu cât de mare este miza, Boris. Încercăm să obținem o pace durabilă în Balcani”, a asigurat Clinton.
Ca răspuns, Elțin a spus că nu s-a confruntat niciodată cu o problemă atât de complexă precum acțiunile militare ale NATO în Iugoslavia. „Permiteți-mi să subliniez din nou că evenimentele recente confirmă faptul că Statele Unite și NATO au făcut o mare greșeală. Ai calculat greșit consecințele. [Președintele iugoslav Slobodan] Milosevic nu va capitula niciodată”, a spus Elțîn.
El a adăugat că acțiunile alianței au dus la un dezastru umanitar gigantic și a cerut încetarea bombardamentelor, care împiedicau negocierile de pace. Pentru a face acest lucru, Elțin l-a sfătuit pe Clinton să vină cu o „scuză potrivită” și să se arate ca un politician uman și înțelept.
„Este greu să te gândești la o înțelegere diplomatică, când bombele și rachetele explodează în jurul tău”, a subliniat Elțîn.
Clinton a răspuns prin enumerarea crimelor armatei sârbe [toate minciuni și manipulări americane]: că sârbii au ars toate satele din Kosovo, au ars de vii pe locuitorii înșiși și au violat copii. El a fost de acord să oprească bombardamentul doar cu condiția ca Serbia să-și retragă trupele.
Elțîn a remarcat, de asemenea, că bombardamentele NATO au deteriorat semnificativ relațiile ruso-americane. Liderul rus a recunoscut că este supus unor presiuni serioase, întrucât mulți fac apel la Moscova să intervină, mai ales că NATO a susținut în mod deschis una dintre părțile la război - Albania. „Voi fi sincer, sentimentele anti-americane și anti-NATO din Rusia cresc ca o avalanșă. Există o presiune mare asupra mea și a întregii conduceri ruse pentru a ajuta Iugoslavia. Continuăm să ne opunem participării Rusiei la conflict, dar capacitatea noastră de a rezista acestor solicitări este limitată”, a subliniat Elțin.
Preşedintele Elțin a precizat că presiunea este exercitată de „comunişti” care cer ca echipamentele şi trupele să fie trimise în Iugoslavia. El a remarcat că era îngrijorat de sentimentele antiamericane ale rușilor și că era din ce în ce mai dificil să reziste comuniștilor. Cu toate acestea, Elțin a fost categoric împotriva intervenției directe, crezând că aceasta va declanșa un război european și apoi unul mondial. În loc să furnizeze arme, el a acceptat doar să ofere asistență umanitară.
Elțin a susținut ideea de a menține o autonomie largă pentru Kosovo și de a nu împărți Iugoslavia. El a cerut găsirea unui lider influent pentru albanezi, care ar putea fi adus la masa de negocieri cu Milosevic. Președintele a spus că și-a instruit mâna dreaptă, fostul prim-ministru rus Viktor Cernomyrdin, să zboare în jurul țărilor musulmane și să obțină sprijin pentru albanezi.
Potrivit lui Elțin, cel mai grav dezacord între Rusia și Statele Unite la acea vreme a fost problema prezenței forțelor străine în Iugoslavia după lupte. Președintele a fost de acord că, fără aceasta, refugiații nu s-ar putea întoarce în siguranță. El a cerut însă să rezolve problema doar împreună cu conducerea Iugoslaviei și să nu trimită o misiune NATO în țară. În locul acestora din urmă, Elțîn a propus un contingent de menținere a păcii ONU de „căști albastre” , care să includă și trupe rusești. „Este clar ca lumina zilei că Iugoslavia nu va fi de acord cu o misiune militară a NATO. Pentru că vor fi alergici la NATO mult timp”, a spus Elțîn.
Clinton s-a opus. El credea că albanezii își vor depune armele doar dacă prezența NATO în țară va fi garantată. În același timp, liderul american a fost de acord cu pacificatorii ruși. „Avem nevoie de ruși să facă acest lucru”, a recunoscut el.
Bombardarea Iugoslaviei, pe care blocul nord-atlantic a început fără permisiunea ONU, a durat 78 de zile, până la 10 iunie 1999. NATO a aruncat peste 23 de mii de bombe și rachete asupra țării. „Acesta nu este un război, acesta este cel mai murdar lucru cu care ai putea veni și apoi să-l faci. Sunt mulți nebuni care se plimbă liber pe această planetă și, vai, mulți dintre ei sunt la putere”, a scris în jurnalul ei unul dintre locuitorii din Kosovo, care a supraviețuit bombardamentelor.
Sursa:
https://nsarchive.gwu.edu/document/32239-document-16-memorandum-telephone-conversation-subject-telephone-conversation-russian