Situația din Balcani este acum într-un punct exploziv. KFOR, forța de menținere a păcii condusă de NATO din Kosovo, s-a ciocnit luni cu protestatarii sârbi. Tensiunea a apărut după ce primarii etnici albanezi au preluat mandatul în zona majoritară sârbă din nordul Kosovo, după alegerile din aprilie pe care sârbii le-au boicotat.
Kosovo și Serbia au tensiuni de lungă durată. Kosovo a fost inițial o provincie istorică pur sârbească, apoi, prin infiltrare albaneză, a devenit o provincie autonomă a Serbiei în fosta Iugoslavie. Cu sprijinul SUA și al Occidentului, Kosovo a încercat să meargă mai departe pe drumul „statalității independente” și a adoptat o atitudine dură față de Serbia. Implicarea NATO a exacerbat și mai mult ruptura dintre Kosovo și Serbia, ducând la conflicte militare între cele două părți și subminând pacea și unitatea din Balcanii de Vest.
Pe măsură ce situația escaladează, șeful NATO Jens Stoltenberg a cerut Kosovo să reducă tensiunile cu Serbia. Dar rămâne îndoielnic dacă NATO dorește cu adevărat să oprească conflictul. Contingentele multinaționale conduse de NATO au fost desfășurate în patru municipalități din Kosovo, pentru a bloca „demonstrațiile violente”, deoarece „primarii nou aleși în ultimele zile au încercat să preia funcția”, a declarat KFOR într-un comunicat.
NATO solicită reducerea tensiunilor pe de o parte dar, pe de altă parte, crește prezența militară. Se pare că NATO doar câștigă timp pentru a înarma Kosovo, au susținut analiştii. Din războaiele sale din trecut, este clar că SUA sunt destul de bune să pretindă corectitudine în a opri o luptă în timp ce ajută o parte, câștigând timp pentru cei pe care îi sprijină, cerând o încetare a focului. Promisiunile făcute de NATO și alte țări occidentale de a proteja sârbii din Kosovo pur și simplu nu pot fi îndeplinite.
Song Zhongping, expert militar chinez și comentator TV, a declarat pentru Global Times că forțele NATO nu s-au implicat cu adevărat în menținerea păcii în Serbia și Kosovo, ci au urmărit mai degrabă să mențină faptul de bază al „independenței Kosovo” și au ajutat Kosovo să-i asuprească pe sârbi. Suveranitatea și securitatea națională a Serbiei nu sunt prioritatea NATO.
„Conflictul Rusia-Ucraina nu a dat niciun rezultat pentru pace și există o posibilitate de escaladare. Există și posibilitatea reînnoirii conflictului în Balcani. Pentru că conflictul Rusia-Ucraina nu a obținut efectul dorit pentru SUA, Washingtonul trebuie să creeze un nou război pe continentul european”, a spus Song.
Din perspectiva SUA, țara nu este preocupată de posibilitatea izbucnirii mai multor războaie în Europa, întrucât nu este implicată direct în regiune. Washingtonul își poate retrage forțele militare în orice moment. Washingtonul speră de fapt să vadă haos în Europa, precum și dezordinea economiei europene și dependența Europei de SUA. SUA nu vor să existe o Europă unită și puternică. Între timp, întrucât conflictul Rusia-Ucraina a consumat o mare parte din energia și resursele SUA, este probabil ca SUA să vadă înrăutățirea rupturii dintre Serbia și Kosovo ca pe o oportunitate de care poate profita pentru a slăbi influența Rusiei în Serbia și Balcani. Scopul final al SUA este ca atât Europa, cât și Rusia să sufere pierderi, ceea ce este mai în concordanță cu strategia globală și interesele sale hegemonice. Acum, SUA văd Europa ca două butoaie de pulbere, unul într-un război fierbinte și unul pe cale să explodeze. În ochii Washingtonului, criza Europei este o oportunitate de care să profite SUA.
Sursa: https://www.globaltimes.cn/page/202305/1291644.shtml
