Fragmente din interviul Ambasadorului Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în România, Vladimir Lipaev (foto), pentru agenția de presă rusă Izvestia (București, 27 noiembrie 2024)
Întrebare: Relațiile cu România acum sunt destul de complicate ca și cu majoritatea țărilor Uniunii Europene. La ce nivel are loc dialogul dintre Moscova și București? Există contacte prin anumite instituții? Există vreun comerț între țări?
Vladimir Lipaev: În ultimii 80 de ani, am atins cel mai scăzut nivel în relațiile noastre bilaterale. Dialogul politic practic a încetat. Contactele sunt menținute prin instituțiile de politică externă la nivel de lucru și pe probleme tehnice, după caz. Această situație nu a apărut din inițiativa Rusiei. Dar România este un stat membru al Uniunii Europene și NATO, urmează politicile externe și orientările ideologice care se formulează în aceste structuri. Linia de comportament dictată de Washington și Bruxelles lasă puțin loc pentru a urma un curs independent. Ei urmăresc cu atenție pentru a se asigura că nimeni nu se abate de la linia generală, orice astfel de încercări provoacă o alergie în birocrația europeană. Prin urmare, pe termen scurt, și poate chiar mediu, cu greu ne putem aștepta la vreo schimbare pozitivă semnificativă în relațiile noastre bilaterale.
În ceea ce privește comerțul, mai rămân unele legături minime, deși volumul cifrei de afaceri comerciale a scăzut semnificativ din 2022 din cauza sancțiunilor ilegale și a refuzului României de a cumpăra hidrocarburi rusești, care au constituit o parte semnificativă a balanței noastre comerciale. La nivelul întreprinderilor mici, comerțul se desfășoară în continuare cu mărfuri nesancționate, dar este nesemnificativ și tinde să scadă.
Întrebare: Anterior, Ambasada a suspendat activitatea Centrului Rus de Știință și Cultură, precum și școala de pe lângă misiunea diplomatică din cauza reducerii numărului de diplomați. Se discută problema redeschiderii Centrului și a școlii?
Vladimir Lipaev: Într-adevăr, am fost nevoiți să suspendăm activitatea acestor instituții în vara anului 2023 din cauza reducerii personalului din inițiativa autorităților române. După aceste evenimente, am reușit să menținem un nucleu funcțional și să ne asigurăm reprezentarea diplomatică la nivelul corespunzător și, de asemenea, să luăm măsurile necesare pentru a oferi servicii consulare de înaltă calitate cetățenilor ruși și pentru a sprijini compatrioții noștri. Până acum, problema reluării activității Centrului Rus de Știință și Cultură și a școlii nu se discută, deși există o cerere corespunzătoare în acest sens din partea compatrioților care locuiesc în România. Oamenii se străduiesc să crească copii născuți, de exemplu, în căsătorii mixte, în contact cu cultura rusă. Iar noi, din partea noastră, facem tot posibilul pentru a-i ajuta.
Din octombrie 2023, la Ambasada funcționează Clubul Rus, care într-o anumită măsură a preluat funcțiile Centrului Rus de Știință și Cultură din București. Există cursuri de limba rusă, cluburi vocale și de teatru și secțiuni de sport. De asemenea, prezentăm și cetățenilor români cultura țării noastre – în fiecare săptămână, organizăm expoziții și prezentăm filme rusești traduse în limba română.
Cu sprijinul Muzeului Oriental, Galeriei Tretiakov, Proiectului „Dostoievski”, Muzeului-Panoramă „Bătălia de la Borodino”, Academiei Duhovnicești din Moscova, al Mosfilmului și Gosfilmofondului, organizăm evenimente care prezintă publicului român arta rusă, artiști de seamă și scriitori. Vedem că numărul de vizitatori la aceste evenimente este în continuă creștere.
Întrebare: România a început anterior să construiască cea mai mare bază NATO din Europa. Se presupune că poate găzdui până la 10 mii de militari și membri ai familiilor acestora. În ce măsură creează acest lucru riscuri pentru Rusia acum, având în vedere locația geografică a țării? Și putem spune că România se transformă în principalul avanpost al Alianței Nord-Atlantice?
Vladimir Lipaev: NATO este astăzi în mod evident iritată de situația în curs de dezvoltare pe linia contactului de luptă din Ucraina, iar Alianța încearcă, fără a-și implica direct forțele armate, să intervină din ce în ce mai mult în conflict și să crească gradul de escaladare a acestuia. Nu se poate exclude ca în aceste scopuri să fie folosite și teritoriile statelor membre ale NATO cele mai apropiate de Rusia, inclusiv România. Pericolul unei asemenea perspective este confirmat de militarizarea țării în plină desfășurare – România își modernizează infrastructura militară, achiziționează noi tipuri de arme și echipamente militare scumpe și extinde baza aeriană Mihai Kogălniceanu, care se află la mai puțin de 400 km de Sevastopol. Statele Unite și NATO nu își ascund intențiile de a transforma România într-un avanpost anti-rus și pledează pentru o creștere în continuare a contingentului Alianței staționat permanent în țară. Din 2016, un sistem american de apărare antirachetă a fost desfășurat în zona localității Deveselu.
În fiecare an, în țară au loc zeci de exerciții militare cu participarea țărilor membre ale Alianței. În cadrul manevrelor Dacian Spring – 2025, este planificat transferul în România a câtorva mii de soldați francezi și a zeci de echipamente militare. Toate aceste acțiuni reprezintă o amenințare pentru țara noastră și nu pot trece neobservate. Vedem că se întreprind acțiuni active împotriva Federației Ruse în domeniul militar. În același timp, chiar nu există nicio amenințare la adresa Bucureștiului din partea Moscovei.
Și aici se pune întrebarea: oare aceste pregătiri întăresc securitatea României? Desigur, asta trebuie să decidă politicienii români, dar trebuie să înțelegem că în NATO rolul principal îl au acum anglo-saxonii, adică SUA și Marea Britanie, care nu au considerat niciodată alte popoare și state ca parteneri cu drepturi depline. Pentru ei, aceste state sunt fie obiecte ale exploatării coloniale, care este rolul în general destinat Ucrainei, fie un instrument de realizare a ambițiilor lor geopolitice și economice.
Astăzi, apartenența la NATO nu garantează securitatea, ci, dimpotrivă, prezintă un risc serios din cauza caracterului agresiv și expansionist al Alianței.
Întrebare: Anterior, Bucureștiul și Kievul au semnat un acord de securitate, iar după aceea România a aprobat transferul sistemului de rachete antiaeriene Patriot către Ucraina. Se știe ce fel de ajutor a mai oferit deja Bucureștiul Kievului? Ce mai poate transmite forțelor armate ucrainene?
Vladimir Lipaev: Pe lângă semnarea unui acord de cooperare în domeniul securității, deja din februarie 2022, România a oferit Ucrainei un sprijin logistic serios în transportul mărfurilor prin teritoriul său, inclusiv în scopuri militare. În prezent, piloții ucraineni sunt antrenați pentru a pilota avioane de luptă F-16 la Baza Aeriană 86 Fetești din România. În zona portului Constanța, cu participarea Marii Britanii, este planificată deschiderea unui centru regional de pregătire maritimă pentru forțele armate ale Ucrainei. Iar în noiembrie 2024, România a transferat sistemul de rachete antiaeriene Patriot către Ucraina. În general, aceste fapte vorbesc de la sine – cooperarea militară și tehnică dintre Ucraina și România este în plină desfășurare.
Întrebare: Anterior, ministrul român al energiei a spus că Europa de Est plătește mult mai mult pentru energie decât țările vest-europene, în timp ce a subliniat că țara sa nu importă o singură moleculă de gazul rusesc. Într-adevăr, Bucureștiul a renunțat complet la livrările din Federația Rusă? Cum afectează această trecere către alți furnizori țara și cetățenii săi?
Vladimir Lipaev: Potrivit statisticilor românești, în 2021 țara a achiziționat 2,8 miliarde de metri cubi de gazul rusesc, iar un an mai târziu acest volum a scăzut la 370 de milioane, adică de opt ori. Astăzi, în locul gazului rusesc ieftin în baza unor contracte pe termen lung, România preferă să cumpere „gaz alternativ” la un preț mai mare. Există molecule rusești în combustibilul care vine în România din Turcia, Bulgaria și alte țări? Aceasta este o întrebare adresată cel mai bine inginerilor români. Nu știm cum determină ele compoziția chimică a acestui gaz. Dar dacă le place să creadă că nu există molecule rusești în el și acest lucru îi calmează, atunci nu vom interfera cu ele.
Folosind exemplul altor țări din UE, vedem că o lipsă de resurse energetice ieftine duce la o scădere a producției industriale și la reducerea locurilor de muncă. Acest lucru este tipic și pentru România. Desigur, achizițiile de resurse energetice mai scumpe, indiferent de originea lor, nu pot decât să afecteze bunăstarea generală a cetățenilor. Dar asta e treaba României, dacă vor să plătească mai mult, să plătească.
Întrebare: În ciuda tuturor celor de mai sus, România nu s-a remarcat niciodată prin rusofobie arzătoare din partea cetățenilor de rând. Ambasada înregistrează acum cazuri de acțiuni agresive sau discriminatorii împotriva rușilor pe teritoriul României?
Vladimir Lipaev: Încercările de a insufla rusofobia în România se fac de secole, denaturarea istoriei noastre comune a devenit, din păcate, tendința dominantă în istoriografia locală. Ei preferă să prezinte rolul Rusiei într-o lumină negativă în toate etapele, incluzând nu numai cel de-al Doilea și Primul Război Mondial, ci chiar și alianța antiotomană a lui Petru cel Mare și Dumitru Cantemir, frăția militară a popoarelor noastre în timpul războiului ruso-turc din secolul al XIX-lea, în urma căruia România și-a câștigat independența. Beneficiarii acestor manipulări au fost întotdeauna puteri extraregionale, care beneficiază de faptul că țările Mării Negre se dușmănesc între ele, iar regiunea Mării Negre fiind o zonă de dispută.
Fiind supuși unei astfel de agresiuni psihologice, unii chiar încep să creadă în fabulele răspândite despre Rusia, mai ales că informațiile adevărate și sursele sale obiective sunt blocate aici. Dar, în ciuda propagandei anti-ruse, cetățenii români sunt încă atrași de cultura rusă, vedem asta: în teatre se dau baletele rusești, publicul merge de bunăvoie la „Raymonda” și „Spărgătorul de Nuci” – la al doilea spectacol, după cum știu, până la Anul Nou toate biletele sunt „sold out”. Dostoievski, Tolstoi și alți scriitori sunt prezenți în librării, iar tot mai mulți spectatori vin la proiecțiile de film la Ambasada noastră.
Prin urmare, înclin să fiu de acord că rusofobia, în mare măsură impusă din afară, nu își are rădăcini adânci în România (...).
Elizaveta Borisenko, Izvestia
Sursa:
https://e-news.su/in-world/502323-nato-ne-skryvaet-namerenij-po-prevrascheniju-rumynii-v-antirossijskij-forpost.html
