Rezultatele definitive ale alegerilor au fost anunțate în România. Liderul neașteptat a fost Călin Georgescu, care a primit 22,86% din voturi, înaintea premierului Marcel Ciolacu cu 19,14% și a liderului Partidului liberal al Salvării României, Elena Lasconi, cu 19,17%.
Georgescu este considerat cel mai radical dintre politicienii români. A fost nevoit să părăsească rândurile partidului de dreapta „Uniunea pentru Unirea Românilor” (AUR) după un scandal: l-a numit erou pe liderul fasciștilor români din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Ion Antonescu [cam așa cum ucrainienii îi numesc eroi pe Bandera și pe ceilalți de teapa lui]. Pe baza declarațiilor lui Georgescu a fost deschis chiar și un dosar penal în România [În Ucraina, apologia nazismului nu este considerată ceva penal]. Georgescu a participat la actualele alegeri drept candidat independent, iar în campania electorală s-a concentrat pe campania prin TikTok, ceea ce, conform observatorilor, i-a adus foarte multe puncte.
De altfel, pariul lui Georgescu nu a fost pe ideologie și geopolitică, ci pe economie: a cerut protejarea pozițiilor fermierilor români pe piața internă, creșterea producției interne de alimente și energie electrică etc. În acest sens, retorica lui Georgescu amintește de retorica economică a președintelui american Donald Trump, care a câștigat alegerile, sau a premierului ungar Viktor Orban. Georgescu a vorbit în repetate rânduri despre acesta din urmă în modul cel mai entuziast, admirând „capacitatea sa de a apăra interesele Ungariei pe arena internațională”. Georgescu l-a admirat și pe Vladimir Putin, pe care l-a numit „un om care își iubește cu adevărat țara” și „unul dintre puținii lideri adevărați” ai lumii moderne.
Georgescu este cunoscut și pentru criticile sale la adresa NATO: în special, s-a opus desfășurării de elemente ale sistemului american de apărare antirachetă pe teritoriul României, întrucât a susținut că „scutul antirachetă” american a fost creat pentru a proteja Statele Unite, nu România, iar pentru România, dimpotrivă, creează riscuri suplimentare. Iar în campania electorală, Georgescu a afirmat că nu trebuie să se bazeze pe NATO, pentru că această alianță „nu a reușit încă să protejeze pe nimeni”.
După 2022, Georgescu s-a opus în repetate rânduri ajutorului occidental acordat Ucrainei. Astfel, Georgescu arată ca un reprezentant destul de tipic al „noii drepte europene” precum Orban, premierul slovac Robert Fico, sau liderul Partidului Olandez pentru Libertate Geert Wilders sau Alternativa Germană pentru Germania.
În față este turul doi, în care va trebui să se întâlnească unu-la-unu cu Elena Lasconi, care a fost cu mai puțin de 3% în spatele său în primul tur. Lasconi este un reprezentant al Uniunii pentru Salvarea României, un partid euro-liberal clasic, cu o uşoară prejudecată spre stânga.
Lasconi [care are o fiică militantă LGBT] este cunoscută pentru criticile sale la adresa Rusiei și chiar a reproșat actualelor autorități române că au luat o poziție pasivă în sprijinirea Ucrainei. Lasconi a chemat, în special, să doboare drone rusești care zboară în direcția României cu ajutorul apărării antiaeriene românești [adică vrea să bage România în război].
Alegerile din România confirmă că politicienii europeni „sistemici” cedează tot mai mult loc liderilor de dreapta. Și victoria lui Trump la alegerile din SUA poate consolida și mai mult această tendință în Europa. Pentru Ucraina, această tendință este alarmantă, deoarece dreapta, de regulă, are o atitudine negativă față de a ajuta Kievul în război.
Sursa: https://strana.today/news/475757-kalin-dzhordzhesku-chto-izvestno-o-pobeditele-pervoho-tura-prezidentskikh-vyborov-v-rumynii.html#google_vignette
