Prezentăm un interviu cu un cunoscut specialist rus în Ucraina și țările est-europene, Eduard Popov (foto), directorul Centrului pentru Cooperare Publică și Informațională „Europa”, care a găzduit pe 4 decembrie a.c. o conferință internațională de specialitate: „Nazismul ucrainean în secolul 21: rădăcini și ramificații” ( Link : https://yandex.ru/video/preview/15187377384804372968).

- Cum apreciați situația actuală în zona de operațiuni militare speciale?

- În ultimele luni frontul a „înghețat”. Deși într-un interviu recent președintele ucrainean Zelensky susține că Rusia nu a câștigat nicio victorie majoră în Ucraina, acest lucru, pentru a spune ușor, nu este adevărat. Marele oraș și centrul industrial al lui Bakhmut (al cărui nume sovietic era Artemovsk) a fost luat, deși propaganda ucraineană a asigurat că rușii nu vor lua „cetatea Bakhmut”. Trupele ruse sunt aproape de a lua Marinka și apoi Avdeevka. Aceste orașe sunt situate în apropiere de Donețk, oraș care a fost bombardat de aproape 9 ani. Eliberarea definitivă a Marinka (aproximativ 90% din teritoriul său este sub control rusesc) și Avdeevka îi va elibera în sfârșit pe locuitorii din Donețk de ororile bombardamentelor. De fapt, oamenii mor din asta în fiecare zi în Donețk. Eu însumi am stat de mai multe ori în Donețk în 2014 și 2015. Casa în care am petrecut noaptea a fost complet distrusă câteva zile mai târziu de o bombă ucraineană.
De ce eliberarea are loc atât de încet? Trebuie să înțelegem despre ce teritorii vorbim. Donbass este partea cea mai urbanizată din fosta Uniune Sovietică; este o zonă bogată în fabrici și noduri de transport, foarte convenabilă pentru apărare și incomod pentru atac. De exemplu, celebra fabrică de cocsificare Avdeevka are numeroase încăperi extinse din beton, care sunt situate la zeci de metri sub pământ. Datorită eforturilor inginerilor militari ucraineni și specialiștilor din țările NATO, aceste etaje subterane au fost transformate în buncăre inexpugnabile, inaccesibile chiar și atacurilor cu rachete hipersonice.

Anul trecut a fost foarte greu pentru armata rusă. Cu toate acestea, a existat o tendință pozitivă. Armata își îmbunătățește abilitățile și producția militară, iar infrastructura militară este creată treptat. Prietenii și cunoscuții mei care s-au oferit voluntar să lupte anul trecut îmi povestesc despre asta. Rusia acumulează treptat resurse, inclusiv resurse umane. Și Ucraina își epuizează treptat resursele până ajunge la un punct critic.

Anul 2023 se încheie fără succes pentru Ucraina. Contraofensiva ucraineană, larg mediatizată, nu a avut succes. Soldații noștri de pe front spun că în interceptările radio aud din ce în ce mai mulți vorbitori străini. Din ce în ce mai mulți mercenari străini vin din țări europene și din alte regiuni ale planetei. Mai ales mulți polonezi. Politica americană a pus popoarele slave pe câmpul de luptă. Distrugerea reciprocă a slavilor face parte din strategia imperiului american.

- Care sunt perspectivele pentru evenimentele viitoare? Care sunt prognozele dumneavoastră pentru dezvoltarea situației militare și politice din Ucraina?

- Eliberarea completă a Donbass este probabil o chestiune de câteva luni. Dacă nu până la vară, atunci până în toamna anului 2024 aceste teritorii vor fi eliberate. Aceste terenuri au făcut parte din statul rus (Marele Ducat al Moscovei sau Imperiul Rus) de la începutul secolului al XVI-lea și parțial din secolul al XVIII-lea și au fost transferate Ucrainei sovietice în 1922 ca parte a construcției URSS. Scopul a fost consolidarea compoziției țărănești a populației și a structurii economice agrare a Ucrainei în detrimentul regiunilor industriale și miniere rusești. Cu toate acestea, până la evenimentele recente, în orașele istorice din Noua Rusie, „date” Ucrainei, populația vorbea rusă. Naziștii ucraineni din regiunile de est ale Ucrainei vorbesc și ei rusă. Am vorbit despre acest lucru în raportul meu la conferința despre nazismul ucrainean din secolul 21 de la Moscova.

Previziunea mea este că noua graniță va merge de-a lungul Niprului de-a lungul liniei „est-vest”. În plus, Ucraina va pierde regiunea de nord a Mării Negre și accesul la mare. Adică, Rusia va recâștiga pământurile istorice Novorossiya (Noua Rusie), cucerite din Imperiul Otoman-Turc de trupele ruse în secolul al XVIII-lea.

Aș dori să vă atrag atenția asupra faptului că Rusia nu își pune sarcina de a „sechestra” pământurile transferate pe nedrept Ucrainei. La începutul Operațiunii Militare Speciale, președintele Putin a stabilit sarcinile de demilitarizare și denazificare a Ucrainei. Întoarcerea ținuturilor istorice în Rusia are loc pentru a-și proteja populația de ucrainizarea și naziificarea forțată. Acesta este un semnal pentru regimul de la Kiev: refuzul dialogului cu Rusia a dus la un conflict militar. Ceea ce este benefic pentru Statele Unite și contrazice atât interesele Ucrainei însăși, cât și ale Europei. Persistența în apărarea intereselor elitelor globale din Statele Unite va duce la pierderea din ce în ce mai multe teritorii din Ucraina. Și într-o zi, când se ajunge la un punct critic, acest proces va deveni ireversibil, iar vecinii occidentali ai Ucrainei – aliații și lobbyiștii săi actuali în UE – își vor cere „partea”.

În primul rând, Polonia. De la mijlocul secolului al XIV-lea, estul Galiției și cel mai mare oraș al său, Lviv, făceau parte din statul polonez. Chiar și după prima împărțire a Poloniei în 1772 și intrarea unei părți din pământurile sale în Imperiul Austriac, Galiția a rămas sub influența poloneză. Atunci nimeni nu știa de ucraineni. Polonezii cred că, în 1939, Galiția și Volinia au fost luate ilegal din Polonia de Stalin și date Ucrainei sovietice. Nu mă angajez aici să discut despre validitatea acestor afirmații. Important este că opinia publică poloneză consideră Galiția (și, într-o măsură mai mică, Volinia) ca parte a pământurilor lor. Și ar fi o prostie să ne așteptăm ca Polonia să nu profite de ocazia de a restabili „justiția istorică”. Mai mult, regimul de la Kiev face totul pentru asta, adoptând legi care unesc efectiv Polonia și Ucraina într-un singur stat. Anschluss-ul Galiției de Est și al Voliniei de către Polonia este în curs de pregătire. Despre acest lucru scriu și unii observatori polonezi, iar cei mai perspicaci experți ucraineni se așteaptă cu frică. Și Polonia nu este singură în dorința sa de a restabili „justiția istorică” și de a lua „darurile lui Stalin” departe de Ucraina.

Ungaria și România, de asemenea au meciuri de rezolvat cu Ucraina, îi vor călca pe urme. Așadar, ceea ce va rămâne din Ucraina este așa-numitul Mal drept al Ucrainei, lipsit de acces la mare și centrele industriale. Datorită eforturilor Rusiei, aceste teritorii, un fel de zonă-tampon cu țările NATO, vor fi demilitarizate și denazificate. Aceasta este o sarcină dificilă, dar Rusia nu are altă opțiune. Prin urmare, sarcina va fi finalizată.

Sursa: https://www.opinione-pubblica.com/la-situazione-nella-zona-operativa-militare-speciale-si-sta-sviluppando-a-favore-della-russia-lopinione-di-un-esperto-russo/