Autor: Aleksandr Dughin

Ministrul israelian al Apărării, Yoav Galant, a anunțat: „Declar blocada completă a Fâșiei Gaza. Nu va exista electricitate, mâncare, combustibil, nimic, totul va fi întrerupt. Suntem în război cu suboameni și acționăm în consecință”.

În ceea ce-i privește pe „suboamenii”, aceasta este o problemă delicată. Fiecare națiune, chiar și cea mai mică, se consideră un „etnocentru”. Ea este în centru, toate celelelte sunt la periferie. Ea este „oamenii” și toți ceilalți sunt doar „parțial poporul” pentru că toți ceilalți sunt „subcentri”. Greci și barbari, „germanii” și rușii ( noi fiind considerați ca fiind „proști”), hinduși și „de neatins” (țiganii). Și, desigur, evrei și „goyim”. „Neamurile” nu sunt tocmai „oameni”. Iar dacă se poartă rău, nu sunt deloc „oameni”. Ci „sub-oameni” și „non-oameni”. Atunci când noi înșine suntem clasificați ca „suboameni” sau „non-oameni”, ne simțim jigniți. La urma urmei, ar trebui să fim în centrul atenției. Și nu contează cine suntem, fiecare națiune este un etnocentru.

Occidentul a încercat să scape de o logică atât de simplă și destul de brutală. Cu toate acestea, nu a ajuns departe. S-au schimbat doar criteriile „etnocentrului” occidental. Acum etnocentrul-cheie sunt globaliştii liberali de stânga (clubul lui Soros). Și toți ceilalți sunt „subomeni”, adică „non-liberali”, iliberali. Dacă, totuși, sunt „non-liberali”, ar trebui exterminați. „Cancel Culture” este o nouă practică a unui ve chi genocid.

Mai multe etnocentrisme se suprapun în războiul palestino-israelian. Israelienii sunt mai arhaici și mai simpli la minte, predicând că non-evreii, goyim-ii, sunt non-oameni. Occidentul este ceva mai complex: palestinienii nu sunt liberali, deci sunt barbari, adică suboameni. Palestinienii, desigur, sunt și etnocentrul: evreii sunt ocupanți, autori de genocid arab, violatori (non-musulmani!), „suboameni” (în cel mai bun caz). Război total cu omul.

Nicio cultură nu a reușit să scape complet de această atitudine. Iar când izbucnește un conflict ascuțit, etnocentrul se trezește împotriva oricăror șanse, rupând clișee culturale mai superficiale.

Singurul lucru care se schimbă este auto-reflecția. Dacă cineva acceptă etnocentrul ca de la sine înțeles, se poate lucra cu el, îl poate îmblânzi sau îl poate alina. Dar de îndată ce cineva declară și, cel mai important, crede că etnocentrul a fost depășit, va erupe imediat cu o nouă forță. Este o chestiune de conștientizare și capacitatea de a controla etnocentrul, nu de a-l desființa. Nu poate fi desființat decât împreună cu omul. La asta ajung treptat trans-umaniștii, sub sloganul „atâta timp cât nu există război”. Pentru a nu exista război, este necesar să distrugem umanitatea. Aceasta înseamnă că „războiul total” este necesar. Este destul de evident că nu justific pe nimeni, ci mai degrabă îi condamn, în special abuzul. Eu doar explic.

Etnocentru rusesc. Apropo, rușii se ocupă de etnocentrul lor foarte subtil. Da, ne considerăm și centrul lumii, A treia Romă, Sfânta Rusia. Suntem o națiune purtătoare de Dumnezeu. Da, avem dușmani și probabil că aceștia ne sunt dușmani pentru că sunt stăpâniți de diavol. Dar, în același timp, etnocentrul nostru rusesc este deschis. Suntem destul de flexibili și foarte reticenți în a dezumaniza complet inamicul. Întotdeauna lăsăm ceva uman pentru el.

Fiecare liniaritate este plină de escaladarea violenței și de incapacitatea de a o opri sau măcar de a o controla la un moment dat. Prin urmare, etnocentrismul rus este neliniar. De exemplu, un inamic învins poate deveni rus în anumite circumstanțe.

Sursa: https://t.me/Agdchan/12296