Ungaria cere încă o dată Ucrainei protecția minorității sale naționale. România nevertebrată nu cere nimic. Kievul promite, dar nu se va ține de cuvânt

Ungaria cere încă o dată Ucrainei protecția minorității sale naționale. România nevertebrată nu cere nimic. Kievul promite, dar nu se va ține de cuvânt

Viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică Olga Stefanishyna a declarat deja că Ucraina intenționează să implementeze pe deplin cererile Ungariei. Acestea sunt:

1. Directorii școlilor să nu mai aibă dreptul de a modifica decizia de a preda anumite discipline în maghiară (...).
2. Asigură utilizarea limbii maghiare în întregul proces educațional ale școlilor, inclusiv în toate evenimentele, întâlnirile, sesiunile, precum și în procesul de creare a imaginii instituției (în publicitate, pe site etc.).
3. Restabilirea la nivel legislativ a statutului de „școală a minorităților naționale” cu predare în limba maghiară.
4. Asigurarea dreptului de a alege limba de predare pentru universități și instituții de învățământ profesional, inclusiv private (...).
5. Sfera teritorială de aplicare a legislației privind utilizarea limbilor nu este „unitatea administrativă”, ci „așezarea” (care nu este din punct de vedere juridic o unitate administrativă). Vă rugăm să utilizați conceptul de „așezare” și „unitate administrativă” ca domeniu teritorial de aplicare.
6. Ungaria cere desființarea regulii conform căreia prezența procentului necesar al unei minorități naționale nu dă în mod automat dreptul la utilizarea pe scară largă a limbii lor materne - și este nevoie și de o decizie a autorităților locale (...).
7. Condiția pentru implementarea drepturilor lingvistice ale unei minorități naționale care locuiește pe un anumit teritoriu „în mod tradițional” (cel puțin 100 de ani) este de cel puțin 10% din populație, iar pentru un „număr semnificativ” de minorități - 15%. Solicităm ca în cazul unei minorități naționale în viață „tradițional” (cel puțin 100 de ani) să fie anulată condiția de a avea 10% din populație.
8. Solicităm la nivel legislativ eliminarea completă a restricțiilor lingvistice în afișarea toponimelor și a denumirilor geografice în limba unei minorități naționale, în contactele cu autoritățile guvernamentale și în instituțiile de sănătate, precum și în ceea ce privește afișarea obligatorie a informațiilor în limba ucraineană. sau utilizarea subtitrarilor la distribuirea oricărei informații publice (de exemplu, în cinema, teatru, pe afișe, în publicitate).
9. Abolirea conceptului vag de autonomie culturală. Solicităm ca conceptul de autonomie culturală să fie inclus în sistemul juridic. Vă cerem să vă asigurați dreptul de a folosi liber simbolurile naționale și de a sărbători liber sărbătorile naționale.
10. Solicităm să se asigure folosirea liberă a limbilor în timpul alegerilor și referendumurilor parlamentare și locale și să se asigure drepturile de reprezentare în parlament.
Aceste cerințe sunt de nivel european și uzuale în UE. Lista acestor cereri a fost predată ministrului ucrainean Dmytro Kuleba și lui Andriy Yermak de către ministrul ungar Peter Szijiarto în ianuarie 2024, la o întâlnire la Ujhorod.
Cu toate că Viceprim-ministrul ucrainean pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică Olga Stefanishyna a declarat că Ucraina intenționează să implementeze pe deplin aceste cereri, există în presa din Ucraina voci care susțin că Ucraina nu ar trebui să se țină de cuvânt. Astfel, în publicația intitulată „Pravda europeană” (fosta „Pravda” sovietică, rebotezată de către ucrainienii de azi, din lipsă de imaginație, „Pravda europeană”) se instigă la acest lucru (vezi linkul: https://www.eurointegration.com.ua/articles/2024/06/27/7188991/), chiar de către fondatorii și nacealnicii acestui ziar.

Surse:

https://ctrana.news/news/467497-opublikovany-11-uslovij-kotorye-venhrija-vydvinula-ukraine-dlja-vstuplenija-v-es.html

https://www.eurointegration.com.ua/articles/2024/06/27/7188991/

Citește și: