Un prim exemplu la îndemnână este Ucraina. Pe scurt, această țară a fost recent folosită, respectiv susținută masiv politic, financiar și militar de către Occident, pentru a lovi Rusia. Fără iluzii de limbaj propagandistic, scopul Occidentului a fost cotropirea și dezmembrarea Rusiei în câteva formațiuni statale mai mici, pentru ca apoi teritoriile să poată fi jefuite mai ușor de imensele lor resurse. Din cauza prostiei abisale a unora dintre conducătorii ei, Ucraina a acceptat cu entuziasm să fie folosită în acest scop, dar în același timp stăpânii occidentali știau că această țară trebuie ținută în frâu, să nu scape de sub control, ca nu cumva să-și imagineze la un moment dat că este de capul ei, că este de-a adevăratelea, că este „suverană” și că luptă pentru propria sa „libertate și demnitate”.

Hățurile cu care a fost și este controlată Ucraina de către colonizatori sunt două instituții poreclite „anticorupție”, prima numită Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției (NABU), dublată de o Procuratură Specială Anticorupție (SAP), având drept șefi de facto un fel de „experți” cetățeni străini, numiți de către o comisie a UE. Era ușor de ghicit, chiar și de către un mediocru actor de comedie precum Zelenski, care este principalul buton al deținerii puterii în statul ucrainean și, în consecință, omul a vrut să pună mâna pe el. În vara anului 2025, prin luna iulie, profitând de caniculă, de neatenția publicului și de faptul că liderii UE erau plecați în concedii, Zelenski a vrut să încalece NABU și SAP, dând o lege prin care aceste instituții de combatere a corupției să fie puse sub controlul său în mod mijlocit, adică în subordinea unui procuror general al „republicii” numit de către el însuși.

Atunci UE și anumite medii din SUA au intrat în panică. Liderițele de la Bruxelles l-au amenințat pe Zelenski cu sistarea plății simbriei, iar rețeaua de ONG-uri finanțate de Soros au organizat imediat proteste în marile orașe, cerând anularea legii și redarea „independenței” pentru instituțiile antricorupție. Abia cu această ocazie s-a putut vedea ce putere înspăimântătoare are uriașa caracatiță mondială a organizațiilor criminale ale lui Soros, specializate în manipularea opiniei publice și în dărâmarea guvernelor legitime ale unor țări care urmează să devină colonii. La comandă, au ieșit în stradă zeci de mii de oameni, majoritatea tineri hrăniți cu „granturi” de la Soros, iar forțele de poliție și jandarmerie au primit ordin din afara țării să nu intervină. Partidul lui Zelenski, cu numele penibil de „Servitorul poporului” (în ucraineană „Sluga Naroda”) s-a dat bătut și legea a fost anulată. Zelenski, cel care până atunci părea de neînvins, a încasat o înfrângere rușinoasă. Slugile nărodului escroc au fost bătute pe maidanele ideologiei de slugile unui escroc și mai mare, care se dă drept „filantrop”.

Cazul României este cumva asemănător. Colonizarea țării noastre de către Vest s a făcut și prin crearea a un ceva care în America se numește „the Deep State”, iar la noi a fost numit „statul paralel”. La noi, acest „stat” este o înjghebare conjuncturală dintre „statul ticăloșit” de factură fanariotă al fostului președinte Băsescu și statul de inspirație nazistă al fostului președinte Iohannis. Acest „stat” are câteva trăsături caracteristice. 1. Este ilegitim (în sensul că nu l a votat nimeni). 2. Este imoral (întrucât se substituie opoziției politice). 3. Este ocult (nu acționează transparent). 4. Este o afacere de mercenariat (este finanțat și dirijat din afara țării) și 5. Este o afacere de crimă organizată (comite crime politice împotriva principiilor democrației, prin anularea de alegeri, prin demantelarea unor partide politice care există legal și prin dărâmarea unor guverne legitime, cum a fost cazul cu guvernul Ponta etc.). Cei care conduc România din afară au găsit o soluție extrem de simplă și de practică pentru a asigura eficiența acestui tip de stat. Au racolat și plătit – cumpărat ieftin – câțiva ofițeri superiori din „servicii” și câțiva procurori de rang înalt, pe care i au organizat în tandem („binom”) ca poliție politică. Iar această poliție politică poate fi controlată extrem de simplu, chiar de către o singură persoană trimisă în misiune în colonie din SUA. În România, într un mod cu totul aberant, procurorii au statut de magistrați, nu sunt avocații statului la egalitate cu avocații cetățeanului, ci sunt puși pe picior de egalitate cu judecătorii, ca și cum ei ar putea fi și acuzatori și judecători în propria lor cauză. Explicația acestui privilegiu este simplă, procurorii sunt situați deasupra legii, pentru că ei sunt folosiți ca un fel de eșalon de protecție (Schutzstaffel, SS) al statului paralel în această nouă poliție politică.

În România, Justiția este organizată în sistem abator. SRI ul, noua Securitate primește tot mai mulți bani de la buget ca să urmărească totul, să spioneze populația civilă, SRI filează și ascultă telefoanele. Apoi cetățeanul este dat de către această Securitate pe mâna unui procuror, care poate fi în același timp și ofițer acoperit al Securității. Apoi procurorul sifonează ilegal date trunchiate din dosar către anumiți ziariști, care sunt și ei ofițeri acoperiți și care îl supun pe cetățean unui linșaj mediatic premergător judecării în Justiție. În paralel, procurorul ajutat de ofițeri de Securitate, întocmește un rechizitoriu, cu elemente ținute la secret față de acuzat, într-un „plic galben” anexat la dosar. În fine, dosarul ajunge la un judecător, care și el la rândul lui poate să fie ofițer acoperit. Sau, dacă se întâmplă să nu fie ofițer acoperit al Securității, judecătorul este oricum și el la mâna procurorului, care îi poate fabrica oricând și lui, judecătorului, un dosar penal. În aceste condiții, ce șanse mai poate avea cetățeanul în fața „Justiției”? Acest sistem perfid și diabolic a fost fabricat în afara țării, iar când este denunțat de către cineva, ambasadorii străini din Vest sar vehement în apărarea sistemului, sub pretextul luptei împotriva corupției și le dau decorații de tablă emailată la procurori (la Kovesi de exemplu), pentru că prin acest sistem ei controlează România.

Prin această poliție politică se conduce din afară tot ce mișcă în România, se finanțează ONG uri ostile țării, se infiltrează Justiția și presa, se luptă împotriva unor anumite partide politice, în cazul de față împotriva celor suveraniste, se organizează manifestații de mari proporții împotriva guvernelor, se fac alegeri, se pun președinți etc. În aceste condiții, conducerea politică legitimă și arhitectura instituțională a României sunt simple mofturi inutile și costisitoare. Miza este limpede: jefuirea resurselor României, favorizarea corporațiilor multinaționale, a băncilor străine etc., iar dacă cineva deschide gura, să i se bage pumnul în gură. O societate civilă care să ia atitudine împotriva acestor fapte, bineînțeles că nu există. Ceea ce azi se numește impropriu „societate civilă” este de fapt o mare mulțime de mici ONG uri, fără nici o relevanță pe plan intern, finanțate din afară, niște mercenari de conștiință, care cerșesc o bucată de pâine exact de la străinii care ne disprețuiesc. Manifestațiile antiguvernamentale sunt organizate de către poliția politică prin intermediul unor ONG uri finanțate de Soros, acestea fiind o simplă interfață văzută a unor structuri oculte și ilegitime de putere. Se produce „fenomenul cel mai periculos al proliferării organizaţiilor neguvernamentale care se declară reprezentante ale societăţii civile româneşti, dar sunt în realitate agenţi ai unor interese străine, ele fiind organizate, finanţate şi dirijate din afara României” .

Un exemplu ilustrativ de reprimare prin poliția politică ar putea fi acela al unui fost deputat de Dâmbovița, Ion Stan (1955 2018). Timp de trei mandate (2000 2012) acesta a făcut parte din Comisia Parlamentară de control asupra SRI, și deci a fost un om foarte bine informat. Într un discurs parlamentar din februarie 2012, deputatul Ion Stan a denunțat faptul că președintele României Traian Băsescu alias Petrov, conducerea BNR și Ministerul Finanțelor au falsificat, la cererea FMI reprezentat prin Jeffrey Franks, datele economice ale țării, în sensul subaprecierii cu 20% a PIB ului României, o practică tipică asasinatului economic , pentru a se justifica un nou împrumut de la FMI, în condițiile în care în primăvara anului 2009 fostul premier Tăriceanu a scos FMI ul din România, după ce i a plătit toată datoria până la ultimul cent. Bineînțeles, la sfârșitul anului 2011 România nu avea nevoie să ia bani cu împrumut, dar FMI avea nevoie să dea bani cu împrumut României, pentru a încasa dobânzile aferente. Până la urmă, sub influența lui Traian Băsescu, tot a fost contractat un împrumut de aprox. 20 miliarde euro, numit cinic „centură de siguranță”, cea mai mare parte a banilor trecând pe degeaba prin BNR la băncile private străine, care au făcut imprudența să dea la români celebrele credite doar cu buletinul și riscau să nu își mai atingă ținta de profit de peste 10%. După dezvăluirile făcute, deputatul Ion Stan a fost cercetat penal la intervenția intempestivă a Ambasadei SUA la București, i s a fabricat un dosar sub acuzația ridicolă că s ar fi fost oferite ceva alimente alegătorilor în numele lui, în campania electorală din 2012 și a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare. După eliberarea din închisoare, a murit la scurtă vreme, în condiții suspecte, la vârsta de 62 de ani.

Bineînțeles, lucrurile nu se opresc aici. Pe la începutul lunii ianuarie 2020, în capitalele Bulgarei și României, la Sofia și la București a fost trimisă o tânără procuroare din SUA, pe numele ei Jessica Kim, cu titulatura de „consilier legal al Departamentului de Justiție al SUA” , care va locui în permanență aici în colonii, având reședința în ambasada SUA din București și misiunea de a îndruma și controla Justiția din cele două țări de la fața locului. Acest „reprezentant special” se va ocupa de cazuri de „corupție, spălare de bani și crimă organizată” și va da Justiției de aici o listă cu persoane care trebuie să fie condamnate politic, întrucât în SUA acestor persoane și membrilor familiilor lor li se vor fi fost aplicate „sancțiuni” pentru „corupție”. Exact ca și pe vremea stăpânirii otomane, când Înalta Poartă numea în capitalele principatelor românești câte un caimacan, cu misiunea de a dirija Justiția și de a truca alegerile, pentru a l scoate câștigător pe candidatul dorit de Istambul.

Și mai există încă o diferență. Înainte de ianuarie 2020, Justiția din România era influențată pe ascuns, în mod ocult de către ambasadorul SUA la București, prin ingerințe ilegale și incompatibile cu statutul său de ambasador în afacerile interne și în independența puterii judecătorești din țara în care este acreditat. De exemplu, pe la sfârșitul lunii iulie 2019 s a aflat în presă despre răpirea și uciderea unor fete minore la Caracal, posibil duse pentru consum soldaților americani pedofili de la Deveselu. Toată înlănțuirea faptelor a fost cum nu se poate mai dubioasă. O minoră a reușit să sune la Poliție din locuința răpitorului unde a fost sechestrată dar Poliția, deși știa unde se află, nu a intervenit să o elibereze. Noaptea următoare polițiștii și un procuror au stat de șase la poarta principală a casei traficantului de minore, în timp ce pe poarta din spatele casei erau aduse probele crimei, o mână de cenușă și bijuterii aparținând victimei, și plantate într-un butoi de tablă. Bineînțeles, trupul victimei nu putea să fie ars complet cu oase cu tot într-un butoi, ci numai într-un crematoriu profesionist. Apoi, înainte ca presupusul criminal să fie preluat de organele de anchetă, în camera lui a fost introdus un individ în civil numit „profiler”, care a stat de vorbă cu el între patru ochi timp de vreo două ore, contrar prevederilor procedurii penale, pentru a-l convinge pe acesta sub cine știe ce promisiuni să ia totul asupra lui și pentru a-i dicta o anumită versiune a faptelor, pe care trebuia să o mărturisească în anchetă. Ziua următoare, așa-zisul „profiler” a fost dus la Cotroceni și decorat la repezeală de către președintele Iohannis, nu se știe pentru ce merite. Și tot în ziua următoare însuși ministrul Justiției Ana Birchall a venit de la București și a mers în satul natal al victimei, pentru a le înmâna aparținătorilor certificatul de deces al minorei, deși nimeni nu a cerut un certificat de deces (rudele sperând că fata mai trăiește) și nici un medic legist nu a văzut vreun cadavru.

Apoi, la câteva zile după mediatizarea evenimentelor, pe data de 1 august 2019 ambasadorul SUA la București Hans Klemm i a făcut o vizită neașteptată ministrului interimar de la Interne Mihai Fifor la sediul Ministerului, pentru ca după aceea ancheta procurorilor DIICOT să fie dirijată în sensul ca să nu se cerceteze nimic și nici să nu se pomenească nici un cuvânt despre rețelele de trafic de persoane din zonă, cu posibili beneficiari ai traficului de minore în persoana militarilor americani de la Deveselu. Și tot atunci, cu o zi mai nainte, pe 31 iulie 2019 un număr de nouăzeci de militari americani de la Deveselu au fost extrași și trimiși de urgență acasă în SUA , fără nici o explicație. Lucrurile au evoluat însă în așa fel încât ceea ce făcea ambasadorul SUA în România mai înainte, pe ascuns și în mod infracțional, să capete aparent o acoperire legală, prin numirea unui consilier „legal” al Departamentului de Justiție al SUA în cadrul ambasadei SUA de la București.

Este clar că controlul asupra Justiției are o importanță deosebită, iar cine controlează Justiția controlează țara în întregul ei. În perioadele de schimbări democratice, survenite ca urmare a unor alegeri, trucate sau nu, se schimbă președinți, majorități parlamentare, guverne. Deci, se va pune în mod normal și problema cine va conduce Justiția. Lupta nu se dă aici pentru a schimba o conducere coruptă a Justiției cu o alta necoruptă (așa ceva probabil că nici nu există), ci doar să fie schimbați corupții lor cu corupții noștri.

Sursa:

Nicolae Iuga, Globalismul ca formă de colonialism la începutul secolului XXI, Ed. Limes, 2020.

Referințe:
1. Adrian Severin, România subiect sau obiect al geopoliticii? «Lista lui Severin» pe înţelesul tuturor (Editura Compania, Bucureşti, 2015, p. 34.
2. https://www.cotidianul.ro/ion-stan-un-caz-de-executie-politica/
3. https://www.cotidianul.ro/dezvaluiri-despre-imixtiuni-externe-in-cazul-deputatului-ion-stan-si-al-altor-fruntasi-ai-usl/
4. https://www.dcnews.ro/statele-unite-au-trimis-un-reprezentat-in-romania-si-bulgaria-pentru-a-combate-coruptia-spalarea-de-bani-si-crima-organizata_721550.html
5. https://www.dcnews.ro/mihai-fifor--intrevedere-cu-hans-klemm--ce-au-discutat_677724.html
6. https://flux24.ro/au-fost-extrasi-militari-americani-de-la-deveselu-dupa-scandalul-caracal-analiza-fostei-sefe-a-directiei-presa-din-sts-individul-beneficiaza-de-protectie-din-partea-politiei-locale