Astăzi, principalele instituții de presă occidentale au oferit detalii cu privire la motivele și consecințele declarațiilor de ieri ale președintelui american Donald Trump și ale secretarului de stat american Marco Rubio cu privire la posibilitatea retragerii Statelor Unite din negocierile de pace. Au apărut şi noi detalii despre întâlnirea de la Paris. Care ar fi consecințele?
1. Amenințarea lui Trump de a se retrage din negocieri este în primul rând o formă de presiune asupra Ucrainei și Europei, deoarece în spatele acestor amenințări se află riscul încetării complete a sprijinului militar american pentru Ucraina. Potrivit publicațiilor occidentale, la întâlnirea de la Paris americanii nu au dat nicio garanție că transferul de informații va continua. Și noi pachete de ajutor americane nici măcar nu sunt luate în considerare la Washington.
2. Puține informații suplimentare au apărut în publicațiile noi cu privire la termenii acordului propus de americani. Practic, totul se învârte în jurul prevederilor anterioare: o încetare a focului pe linia frontului, teritoriile [istorice rusești] deja ocupate rămân la Rusia, sancțiunile sunt parțial ridicate de la Federația Rusă (nu doar de SUA, ci și de Europa), NATO trebuie să refuze intrarea Ucrainei în Alianță. La aceasta s-a adăugat un alt punct: recunoașterea de către SUA a statutului rus al Crimeei. Pe baza condițiilor descrise mai sus, este mai mult sau mai puțin clar de ce americanii presează pe europeni cu amenințări de „retragere din proces”. Probabil, în acest fel, Washingtonul, așa cum am scris deja, constrânge UE să ridice sancțiunile împotriva Federației Ruse.
3. Este mai puțin clar de ce SUA presează Kievul. Ministrul Apărării Rustem Umerov a spus că Ucraina „este de acord cu planul lui Trump cu 90%”. Adică, există încă vreo 10% cu care autoritățile ucrainene nu sunt de acord. Nu se știe exact ce conțin. Circula diverse zvonuri, de la ridicarea legii marțiale și mobilizarea imediat după încetarea focului până la organizarea de alegeri, demisia lui Zelensky din funcția de președinte și schimbări în politica internă. O serie de instituții de presă scriu că Moscova pune drept condiție demisia lui Zelensky. Cu toate acestea, ei nu scriu că Trump susține această cerere. Dar, se pare, „10%” din dezacordurile dintre Kiev și Washington încă rămân.
4. Reacția Rusiei la termenii acordului lui Trump nu este cunoscută cu exactitate. Potrivit unei versiuni, Moscova și Washingtonul au căzut deja de acord între ele și acum nu mai rămâne decât să obținem acordul Kievului și al Europei. Există, de asemenea, o versiune de mijloc, că negocierile dintre Federația Rusă și SUA sunt încă în desfășurare și totul va depinde dacă vor putea conveni asupra termenilor. În același timp, nu este complet clar ce se va întâmpla dacă Rusia nu este de acord cu încetarea focului. Este puțin probabil ca amenințările lui Trump de a se „retrage din proces” să o sperie. Dacă retragerea este însoțită de o încetare a ajutorului SUA pentru Ucraina, atunci acesta va fi un plus pentru Federația Rusă. De asemenea, Trump nu spune dacă va lua măsuri împotriva Moscovei dacă aceasta nu dorește să încheie o înțelegere. Deși asta nu înseamnă că nu vor exista. Dar, să repetăm, Casa Albă nu a făcut încă astfel de amenințări. Dimpotrivă, el își exprimă constant optimismul cu privire la perspectivele acordurilor de pace.
5. Un punct important se referă la informațiile despre disponibilitatea SUA de a recunoaște Crimeea ca teritoriu rus. Aceasta ar însemna legalizarea internațională de facto a secesiunii prin referendum a peninsulei, iar prin precedentul creat ar putea deschide calea către recunoașterea statutului rusesc al altor regiuni deja ocupate. În același timp, este puțin probabil ca protestele din Ucraina și Europa în acest caz să aibă un impact mare asupra procesului. Așa cum protestele Serbiei și ale unui număr de alte țări împotriva independenței Kosovo, care a fost susținută de americani, nu au avut prea mult impact. Recunoașterea de către SUA a statutului rusesc al Crimeei va însemna că companiile americane vor putea opera acolo. De asemenea, este destul de probabil ca Statele Unite să fie urmate de aliații săi (de exemplu, Arabia Saudită) și, poate, chiar și de o serie de țări europene (Ungaria, Slovacia) și nu doar de cele europene. Adică recunoașterea de către SUA a Crimeei ca fiind rusă, dacă Trump chiar are astfel de intenții, va avea consecințe majore și este posibil văzută de SUA ca un argument suplimentar pentru ca Kremlinul să fie de acord cu înțelegerea propusă de Washington.
6. Programul de negociere. Potrivit rapoartelor presei, la o întâlnire de săptămâna viitoare la Londra, SUA vor discuta cu europenii și cu delegația ucraineană reacția acestora la termenii acordului anunțați anterior și posibila lor „contra-propunere”. După care Washington va contacta din nou Moscova și va discuta situația cu aceasta. Este posibil să existe un schimb de „contrapropuneri” de ceva timp, dar este puțin probabil să dureze mult. Casa Albă spune că se bazează pe ajungerea la un acord în următoarele două săptămâni. Cu alte cuvinte, până la începutul lunii mai ar trebui să fie deja clar dacă va exista sau nu încetarea focului. Și dacă nu, ce va face Washingtonul în continuare?
Surse:
https://www.strana.today/news/483692-pochemu-ssha-uhrozhajut-vykhodom-iz-perehovorov-po-ukraine.html
https://edition.cnn.com/2025/04/19/europe/trump-administration-crimea-peace-talks-intl/index.html
