China și-a semnalat disponibilitatea de a participa la forțele de menținere a păcii pentru Ucraina. Diplomați UE au declarat pentru Welt am Sonntag, citând surse guvernamentale chineze. Cu toate acestea, aceștia au subliniat că guvernul de la Beijing ar fi dispus să facă acest lucru doar „dacă forțele de menținere a păcii ar fi desfășurate pe baza unui mandat al Organizației Națiunilor Unite (ONU).
La Bruxelles, planul de la Beijing s-a confruntat cu reacții mixte. Pe de o parte, se spune că includerea unor țări din Sudul Global, precum China, ar putea promova acceptarea staționării de trupe străine pentru monitorizarea păcii. Pe de altă parte, „există și riscul ca China să dorească în primul rând să spioneze [să spioneze ce? China nu are sateliți de informații?] în Ucraina și, în cazul unui conflict, să adopte o poziție clar pro-rusă în loc de una neutră ” [dar țările NATO nu au o poziție antirusă, în loc să fie neutre?], a declarat un diplomat de rang înalt al UE familiarizat cu discuțiile actuale.
În plus, majoritatea țărilor UE sunt reticente în a oferi în prealabil potențialelor forțe de menținere a păcii un mandat ONU, din diverse motive [În realitate, dacă forțele nu au mandat ONU, înseamnă că sunt forțe combatante și, deci, ținte legitime pentru Armata Rusă!]. Italia, însă, insistă în acest sens de luni de zile. Miercuri, în lumina dezbaterii privind garanțiile de securitate solicitate de țările occidentale pentru Ucraina – care includ trupe de menținere a păcii – ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a exclus un acord fără participarea Rusiei și, eventual, a Chinei. „Occidentul înțelege foarte bine că o discuție serioasă despre garanțiile de securitate fără Federația Rusă este utopică”, a declarat Lavrov. Ministrul rus de Externe l-a contrazis astfel pe președintele american Trump, care, după o convorbire telefonică cu liderul rus Putin, marți, a declarat că nu crede că garanțiile de securitate europene ar reprezenta o problemă pentru liderul de la Kremlin.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins apelurile lui Lavrov la implicarea Chinei. „Avem nevoie de garanții de securitate doar de la acele țări care sunt dispuse să ne ajute [citește să sprijine Ucraina în război]”, a spus el. De la începutul războiului din Ucraina, Beijingul a sprijinit Moscova cu miliarde de dolari în achiziții de petrol și furnizarea de componente electronice pentru producția de arme de precizie. În plus, cele două țări mențin un parteneriat pe care îl descriu ca fiind „fără frontiere”.
Conform Occidentului, garanțiile de securitate pentru Ucraina cuprind un spectru larg și nu doar sprijin militar în cazul unui atac asupra țării, modelat pe angajamentul de a oferi asistență din Articolul 5. Acest lucru reiese din declarația grupului G7 al puterilor economice occidentale – care include SUA și Germania – de la mijlocul lunii iulie 2023 și din „Angajamentele comune de securitate dintre UE și Ucraina” de la sfârșitul lunii iulie 2024. În consecință, garanțiile de securitate să includă și instruirea forțelor armate ucrainene, furnizarea de arme, asistență în dezvoltarea industriei de apărare, informații secrete, sancțiuni, cooperare economică și aderarea treptată a Ucrainei la UE (...).
Înalți diplomați ai UE au declarat că, spre deosebire de trecut, dronele ar putea fi folosite în principal pentru a monitoriza respectarea unui armistițiu pe linia frontului. Ce se întâmplă dacă armistițiul este încălcat trebuie definit într-un mandat. Este de conceput ca - așa cum este cazul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) care au monitorizat acordurile de la Minsk pentru soluționarea conflictului din Ucraina în urma anexării Crimeii în 2014 - încălcările armistițiului să fie doar înregistrate și raportate. Cu toate acestea, ar putea fi conceput și un mandat astfel încât soldații să poată interveni în caz de conflict.
La sediul NATO din Bruxelles, planurile de retragere a trupelor americane din Europa sunt așteptate cu nerăbdare. Inițial, subsecretarul american al Apărării, Elbridge A. Colby, urma să prezinte planurile la Bruxelles în prima jumătate a lunii septembrie. Acum, acestea nu sunt așteptate decât după încheierea exercițiului ruso-belarus „Zapad”, la mijlocul lunii septembrie. Conform raportului, Colby își va prezenta probabil planurile cel mai devreme la sfârșitul lunii septembrie. Surse NATO se așteaptă ca Washingtonul să retragă „40.000 până la 70.000 dintr-un total de până la 100.000 de soldați” din Europa. O parte din trupele americane ar urma apoi să fie probabil desfășurate pe teritoriul SUA pentru a securiza frontiera sau a menține securitatea publică în orașe.
Sursa:
https://www.welt.de/politik/ausland/article68a86c7c5d3e123a945a7bf1/friedenssicherung-china-zeigt-sich-bereit-truppen-in-die-ukraine-zu-schicken.html
