Sâmbăta aceasta, Iranul și Statele Unite au purtat discuții la Roma asupra acordului nuclear. Principalul lor rezultat a fost că ambele țări au convenit să înceapă dezvoltarea unui nou acord. S-a stabilit ce experți vor face acest lucru și în ce interval de timp vor fi discutate în această săptămână la Geneva și apoi în Oman. Adică, ritmul negocierilor a fost intens. Președintele american Donald Trump a numit discuțiile cu Teheranul „foarte bune”, iar ministrul iranian de externe Abbas Araghchi le-a numit „constructive”.

Au fost două probleme principale controversate în timpul discuțiilor. Prima este în ce format își poate opri Iranul programul nuclear. Republica Islamică insistă că își va închide centrifugele de îmbogățire, dar nu le va demonta și nici nu va exporta excesul de uraniu, făcând trimitere la termenii unui acord anterior din 2015. Trump dorește denuclearizarea completă a Iranului cu eliminarea tuturor stocurilor și capacităților nucleare din țară.

A doua problemă este garanția că Statele Unite își vor îndeplini obligațiile de a ridica sancțiunile împotriva Iranului dacă se încheie un acord. Iranul își amintește că Trump a scos Statele Unite dintr-un acord similar în 2018 și cere ca noul acord să includă garanții că acest lucru nu se va întâmpla din nou.

Problema garanțiilor introduce un al treilea jucător în tranzacție, care menționat din ce în ce mai mult: Rusia. Astăzi, acest lucru a fost sugerat în mod deschis în Iran. „Credem că în viitor Rusia va continua să joace un rol important în problema nucleară iraniană”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al țării, Ismail Baghaei. El a adăugat că, în primele etape ale dialogului Iranului cu SUA, „nu am intrat încă în detalii specifice”, dar rușii „sunt gata să-și joace din nou rolul constructiv atunci când este necesar”.

The Guardian a raportat recent că, în timpul discuțiilor de la Roma, Teheranul a numit Rusia nu numai ca o posibilă destinație pentru stocurile de uraniu îmbogățit ale Iranului, ci și ca arbitru în cazul încălcării unui acord. Adică, Moscova poate returna stocurile nucleare ale Iranului, dacă Statele Unite nu ridică sancțiunile împotriva Teheranului sau întreprind alte acțiuni ostile. Nu a existat nicio confirmare oficială a participării Rusiei la negocieri. Cu toate acestea, președintele rus Vladimir Putin a semnat chiar ieri o lege federală care ratifică tratatul privind un parteneriat strategic cuprinzător între Federația Rusă și Republica Islamică Iran, care a fost realizat în mod demonstrativ pe fundalul discuțiilor irano-americane.
Dacă rușii se alătură acordului cu Iranul, acest lucru ar putea întări poziția Rusiei în negocierile privind Ucraina. Pentru că va fi important ca administrația de la Casa Albă să mențină relațiile cu Kremlinul cel puțin pentru a rezolva problema Iranului. Și probabil și în viitor , pe durata întregului acord nuclear, dacă Federația Rusă devine custode al rezervelor Iranului (după cum scrie presa britanică).

Prin urmare, în cazul unui blocaj cu Ucraina, este departe de a fi evident că Casa Albă va aplica sancțiuni Moscovei, mai degrabă decât să continue să coopereze cu ea dincolo de războiul din Ucraina, distanțându-se de poziția Rusiei. Exact așa au interpretat unele mass-media occidentale cuvintele secretarului de stat Marco Rubio și Trump în weekend .
Dar chiar dacă negocierile privind Ucraina continuă, dorința SUA de a încheia un acord cu Iranul ar putea împinge Washingtonul să îndeplinească o serie de cerințe ale Rusiei. Acesta, în special, poate fi unul dintre motivele pentru care Statele Unite, potrivit presei americane, îi împing pe europeni și pe Kiev să accepte opțiunea de încetare a focului, care ține cont de multe dintre cerințele lui Putin.

Totuși, toate acestea vor fi relevante dacă SUA continuă dialogul cu Iranul privind acordul nuclear și implică Rusia ca intermediar. Dacă aceste negocieri eșuează și americanii încearcă să facă presiune militară asupra Iranului, situația se poate schimba. Mai ales dacă Rusia oferă Iranului sprijin, de exemplu, sub formă de aprovizionare cu arme. Deși, deocamdată, Trump, judecând după cuvintele sale, este înclinat să ajungă la un acord cu Teheranul, și să nu intre în război cu acesta, ceea ce implică mari riscuri de a trage direct SUA într-un conflict armat de anvergură în Orientul Mijlociu, fără garanții de a obține un rezultat.

Surse:

https://www.theguardian.com/world/2025/apr/20/moscow-may-gain-key-role-in-iran-nuclear-deal-as-us-talks-progress

https://www.strana.today/news/483840-chto-budet-so-sdelkoj-ssha-i-irana.html