Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a propus Radei Supreme să aprobe o listă cu 23 de „altare naționale”. Acest lucru este menționat în proiectul de lege corespunzător privind protejarea altarelor naționale ale poporului ucrainean nr. 15550, depus de președinte parlamentului pe 24 august a.c. .

Conform proiectului de lege, pentru a fi inclus în listă, un sit al patrimoniului cultural trebuie să aibă statutul de sit al patrimoniului cultural de importanță națională și/sau de sit al Patrimoniului Mondial și să îndeplinească următoarele criterii:

- să fie un loc remarcabil și unic al memoriei istorice a poporului ucrainean, a spiritualității și culturii sale, a formării poporului ucrainean și a statalității Ucrainei, afirmării identității naționale și civice ucrainene;
- au caracteristicile valorii unice și de neînlocuit a poporului ucrainean;

Pe lista lui Zelenski figurează și siturile românești REȘEDINȚA MITROPOLIEI BUCOVINEI DIN CERNAUȚI, precum și CETATEA HOTINULUI DIN REGIUNEA CERNAUȚI.

Reamintim tuturor analfabeților și repetenților în materie de istorie următoarele adevăruri istorice:
În anii 1860, mitropolitul român Eugenie Hacman a obținut statutul de mitropolie pentru Biserica Ortodoxă din Bucovina și permisiunea pentru construirea unei reședințe arhierești. La 20 august 1863, împăratul Franz Joseph I al Austriei a aprobat planul elaborat de arhitectul ceh Josef Hlávka pentru întregul ansamblu, care includea și biserica Trei Ierarhi.

Piatra de temelie a fost pusă la 19 aprilie 1867. Lucrările au fost finalizate în 1882, marcând finalul construcției ansamblului reședinței mitropolitane. După unirea Bucovinei cu România, biserica a devenit reședința Mitropoliei Bucovinei din cadrul Bisericii Ortodoxe Române. Până la ocupația sovietică a Cernăuților din 1940/1944, biserica a fost considerată românească.
Biserica Mitropoliei românești are cinci turle, fiind construită în stil bizantin cu elemente de eclectism. Clădirea este realizată din cărămidă, în plan dreptunghiular alungit est-vest, cu absidă și încăperi semicirculare adiacente. Domul central este susținut de un tambur decorat cu arcade, vitralii și cornișe. Pe turle sunt așezate „cruci constantinopolitane”, inspirate de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol.

Orașul Cernăuți a fost întemeiat de către domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun, bunicul lui Ștefan cel Mare. Cernăuțiul este atestat documentar la 8 octombrie 1408 într-un privilegiu acordat de Alexandru cel Bun, domnitor al Moldovei (1400–1432), negustorilor austrieci din Lemberg, azi Lvov, în Ucraina.

Iar în ceea ce privește Cetatea Hotinului, aceasta a fost construită de polonezi (sec. XIV), apoi stăpânită și întărită de Alexandru cel Bun (1400-1432), extinsă de Ștefan cel Mare (sec. XV) și de Petru Rareș (sec. XVI), ocupată de turci în 1713 și transformată în raia 1715). În timpul Războiului ruso-turc din 1806-1812 a fost cucerită de armatele rusești. Din cauza neglijenței autorităților ucrainiene de azi, Cetatea Hotinului a începuut să se prăbușească. Prăbușirea zidului cu fața spre râul Nistru a început în aprilie, când o secțiune de zidărie din cărămidă a căzut. Patru metereze situate deasupra secțiunii avariate s-au prăbușit.

Sursa:
https://ctrana.one/news/511128-zelenskij-predlozhil-rade-utverdit-spisok-23-natsionalnykh-svjatyn-ukrainy.html