În conformitate cu „democrația” de tip european și în Republica Moldova, la fel ca în România, sunt interzise alegerile libere

În conformitate cu „democrația” de tip european și în Republica Moldova, la fel ca în România, sunt interzise alegerile libere

Tensiunile politice cresc în Moldova în perspectiva alegerilor parlamentare programate pentru 28 septembrie 2025, care vor determina în mare măsură viitorul țării pentru următorii câțiva ani.

Săptămâna trecută, șefa Autonomiei Găgăuze, Evgenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani. Chiar mai devreme, în iunie, Comisia Electorală Centrală a refuzat să înregistreze blocul Pobeda, unde Guțul trebuia să fie numărul unu. Un nivel atât de ridicat de pasiune se explică prin miza mare din alegerile parlamentare. Acesta din urmă formează guvernul, care în Moldova are mai multe puteri decât președintele. Adică, dacă partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al președintelui Maiei Sandu pierde alegerile, atunci, în esență, puterea în țară se va schimba.

Victoria destul de neconvingătoare a lui Sandu, evident pro-europeană, în alegerile prezidențiale de anul trecut a inspirat opoziția, deschizând perspective pentru o schimbare a cursului țării după alegerile parlamentare. Însă, după cum vedem, Sandu nu are nicio intenție să cedeze. Se bucură de sprijinul deplin al structurilor europene și ia măsuri dure pentru curățarea câmpului politic intern sub sloganul luptei împotriva „forțelor pro-ruse”. Totuși, nici măcar eliminarea lui Pobeda din alegeri și condamnarea lui Huțul (care nu a intrat încă în vigoare și va fi contestată) nu garantează succesul fără echivoc al partidului lui Sandu.

Alegerile parlamentare actuale din Republica Moldova au o formulă cu patru componente. Exact așa au șanse partidele (după ce lui Pobeda nu i s-a permis să participe la alegeri), arată sondajele, să ajungă în parlament.

În primul rând, există PAS. Partidul președintelui ocupă primul loc în sondajele de opinie, cu un rating care, conform diferitelor estimări, fluctuează între 26 și 32%. Totuși, acest lucru nu este suficient pentru a forma o majoritate în parlament și, ceea ce este și mai rău pentru Sandu, niciunul dintre celelalte trei partide calificate nu are aceeași viziune pro-europeană.

Locul al doilea în clasamente îi aparține blocului fostului președinte socialist Igor Dodon, înregistrat chiar în acest weekend. Acesta se numește „Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” (denumirea reflectă partidele care au format acest bloc). Sandu numește blocul pro-rus. Iar Dodon însuși subliniază necesitatea restabilirii legăturilor și normalizării relațiilor cu Federația Rusă. Conform diverselor sondaje, „Blocul Patriotic” are 13-17%. Dar, cel mai probabil, majoritatea voturilor de la „Pobeda”, care nu a avut voie să participe la alegeri (și a avut aproximativ 10%), vor curge către acesta.

Locul trei în sondaje ocupă blocul Alternativ (10-12%), condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban, și fostul candidat la președinție, Alexandru Stoianoglu (anul trecut a ajuns în turul doi alături de Sandu). Blocul se poziționează ca fiind pro-european, dar autoritățile îl acuză de legături cu Moscova și îl numesc o coloană pro-rusă „ascunsă”. Dacă versiunea despre legăturile Alternativei cu Moscova este adevărată, atunci această forță politică ar putea intra într-o alianță cu blocul lui Dodon. Și cele două, ar putea avea mai multe voturi decât partidul lui Sandu.

Întrebarea cheie este însă dacă această potențială alianță, sau PAS, va putea obține o majoritate în alegeri. Dacă acest lucru nu se întâmplă (și asta indică sociologia în prezent, deși situația s-ar putea schimba încă înainte de alegeri), atunci „acțiunea de aur” va merge la „Partidul Nostru” (rating 6-10%) al celebrului politician Renato Usatîi. Acesta a fost considerat cândva pro-rus, dar a intrat în conflict cu președintele de atunci, Dodon. Moscova a făcut o alegere în favoarea acestuia din urmă, iar pe numele lui Usatîi a fost deschis un dosar penal în Federația Rusă, sub acuzația de spălare și retragere de bani din Rusia. Usatîi a numit acuzațiile o provocare din partea Kremlinului și i-a cerut lui Putin să-i priveze cetățenia rusă. De atunci, a devenit unul dintre principalii critici ai lui Dodon. „Toată lumea caută un fel de nuntă. Unii oponenți vorbesc despre o nuntă cu PAS. Nicio forță politică sănătoasă nu poate avea o nuntă cu PAS, pentru că va fi sortită eșecului”, a spus Usatîi într-un interviu.

Dar este clar că imaginea reală a cine se va „căsători” cu cine va fi clară abia în noul parlament. Înainte de alegeri, politicienii pot spune ce vor. Dacă nici PAS, nici ipoteticul bloc Dodon și „Alternative” nu obțin majoritatea de unul singur, atunci ar putea exista o varietate de opțiuni de coaliție. „PAS+Usatîi”, cât și „Dodon+Alternativa+Usatîi”. Crearea unei coaliții și a unui guvern fără partidul lui Sandu ar însemna o schimbare serioasă a cursului țării și o confruntare dură între parlament și președinte.

Sursa:
https://strana.today/news/489662-chto-proiskhodit-v-moldove-nakanune-vyborov-v-parlament-i-mozhet-li-posle-nikh-izmenitsja-kurs-strany.html

Citește și: