Senatorul republican din Idaho, Jim Risch, a sugerat ca apartenența Ungariei și Turciei la NATO să fie revizuită din cauza refuzului lor de a sprijini cererea de aderare a Suediei.
Risch este membrul republican de rang înalt în Comisia de Relații Externe a Senatului, care are sarcina de a promova legislația legată de politică externă și de a revizui acțiunile executive, cum ar fi tratatele și tranzacțiile cu arme.
Comentariile sale au venit joi și reflectă sau frustrare de lungă durată din partea SUA și a aliaților săi față de cele două țări este-europene pentru susținerea unui proces despre care speră că va consolida Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (…).
Turcia și Ungaria au cerut Suediei să-și intensifice măsurile de combatere a terorismului, printre altele, înainte ca parlamentele lor respective să voteze pentru aprobarea aderării la NATO. Risch a spus că aceste preocupări nu au nimic de-a face cu apartenența la NATO și subminează frontul unic al Occidentului împotriva războiului Rusiei în Ucraina.
„Nu este un secret pentru nimeni aceste (țări), în special Turcia, au folosit problema aderării pentru a rezolva unele probleme care nu au legătură”, a spus Risch. „Nu este modul corect de a fi membru al acestei alianțe.”Luna trecută, Risch a făcut pasul neobișnuit de a bloca vânzărilor de arme americane către Ungaria de peste 700 de milioane de dolari, spunând că țara tărăgănează să voteze aderarea Suediei la NATO și că pachetul de arme, care include două duzini de lansare de rachete HIMARS va fi suspendat până la noi ordine.
„De ceva timp, mi-am exprimat direct îngrijorările guvernului ungar cu privire la refuzul său de a promova un vot pentru aderarea Suediei la NATO”, a spus Risch într-o declarație pentru The Washington Post. „Faptul că acum este iunie și încă nu s-a terminat, am decis că vânzarea de noi echipamente militare americane către Ungaria va fi suspendată”.
Comisia de Relații Externe a Senatului și omologul său din Camera examinează în mod regulat tranzacțiile majore cu arme și pot opri vânzările de arme ca răspuns la abuzurile drepturilor omului sau la alte preocupări. Deși președintele nu este obligat să recunoască aceste obiecții, reținerile institute de reprezentanții aleși sunt de obicei respectate și pot rămâne în vigoare pentru perioade nedeterminate de timp.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a opus inițial aderarea la NATO atât pentru Finlanda, cât și pentru Suedia, după ce și-au anunțat intenția de a se alătura alianței de apărare în mai 2022. Erdogan și-a schimbat în cele din urmă atitudine față de Finlanda. Aceasta a aderat oficial la NATO în aprilie, la scurt timp după ce parlamentul Turciei a votat pentru aprobarea acesteia (...).
Dar nu este sigur dacă eforturile Suediei vor da roade. Ele par să fie subminate, parțial, de controverse repetite cauzate de arderile Coranului de către rezidenții suedezi, care au dus la proteste în întreagalume islamică (...).
Motivele Ungariei pentru amânarea votului privind aderarea Suediei la NATO sunt mai puțin clare. Premierul ungar Viktor Orban a spus că conducerea suedeză a răspândit „minciuni flagrante” despre țara sa și despre sănătatea democrației din Ungaria.
Sursa : https://www.deseret.com/2023/7/7/23787384/risch-criticizes-turkey-hungary-nato
