Președintele rus Vladimir Putin a subliniat caracteristicile lumii multipolare emergente în discursul său la sesiunea anuală a Clubului Internațional de Discuții Valdai. El a vorbit dur despre țările europene și a subliniat necesitatea relațiilor cu SUA, menționând însă că, dacă Washingtonul ar trimite rachete Tomahawk în Ucraina, ar urma o altă rundă de escaladare, relatează Vedomosti.
Criticile lui Putin la adresa politicienilor europeni și lipsa unor critici directe similare la adresa lui Donald Trump demonstrează înțelegerea responsabilității speciale pe care Rusia și Statele Unite o au în comun pentru menținerea securității globale, a remarcat Ruslan Puhov, directorul Centrului pentru Analiza Strategiilor și Tehnologiilor. Acest lucru dă speranță că Moscova și Washingtonul vor putea preveni scenariile negative din Europa pe care le-ar putea crea liderii actuali, a adăugat expertul.
Nu există perspective reale de depășire a crizei din relațiile dintre Rusia și UE în timpul actualului ciclu electoral european, care va dura până în 2027, când Franța urmează să organizeze alegerile prezidențiale, a declarat politologul Alexey Makarkin. „Relațiile Moscovei cu capitalele europene sunt foarte proaste și nu pot fi reparate în viitorul apropiat. Între timp, Statele Unite nu sunt dispuse să întrerupă dialogul cu Rusia, indiferent de declarațiile recente pe care Trump le-a făcut”, a observat analistul.
Chiar dacă lăsăm la o parte criza din Ucraina, Moscova și Washingtonul au o agendă comună pentru consultări la nivel diplomatic, care include în special problema proprietăților rusești pe teritoriul SUA. În ceea ce privește Europa, discuțiile atât pe teme politice, cât și pe aspecte tehnice au fost blocate, a subliniat Makarkin.
Putin a acordat multă atenție problemelor legate de o lume multipolară, deoarece vede tendințe pozitive de consolidare a cooperării dintre țări, a subliniat Alexander Kamkin, profesor asociat la Universitatea Financiară din cadrul Guvernului Federației Ruse. BRICS și Organizația de Cooperare de la Shanghai (SCO) sunt exemple ale unor astfel de tendințe, dar chiar și în afara lor, procesele politice intră într-o fază complet diferită. Potrivit lui Kamkin, lumea unipolară a devenit un lucru de domeniul trecutului și nu doar Rusia, ci și China și India nu doresc o revenire la o confruntare între două superputeri. Acestea fiind spuse, „statele civilizaționale” ocupă un loc central în modelarea dezvoltării comunității globale în secolele următoare, a concluzionat expertul.
Apărarea aeriană rusească este capabilă să respingă toate tipurile de rachete americane, au declarat experții pentru Izvestia, comentând rapoartele conform cărora Statele Unite ar putea aproba transferul de rachete Tomahawk și Barracuda cu rază lungă de acțiune către Ucraina. Politica din ce în ce mai ostilă a Washingtonului față de Rusia ar putea fi legată de dorința sa de a exercita presiuni asupra Moscovei.
Konstantin Sukhoverhov, manager de program la Consiliul Rus pentru Afaceri Internaționale, a menționat că discuțiile despre livrările de rachete ar trebui privite atât din punct de vedere militar, cât și politic. „Washingtonul își dă seama că problema rachetelor de croazieră implică nu doar operațiuni militare, ci și legăturile sale bilaterale cu Moscova. Acesta este motivul pentru care consilierii militari și politici americani evaluează toate riscurile posibile”, a explicat expertul.
Expertul militar Dmitri Kornev consideră că este puțin probabil ca forțele armate ucrainene să obțină sistemele avansate Barracuda în viitorul apropiat. „Nici lansatoarele, nici rachetele Barracuda în sine nu sunt produse la scară largă în acest moment, deoarece testele nu sunt încă finalizate. Nici măcar nu au fost adoptate de armata americană”, a spus el. În ceea ce privește rachetele de croazieră Tomahawk, „lansatoarele sunt rare, iar SUA însăși nu a început încă desfășurarea la scară largă a acestor sisteme, așa că este puțin probabil ca Washingtonul să le exporte în detrimentul propriilor forțe”, a adăugat Kornev. Între timp, Europa ar putea sprijini inițiativa SUA prin extinderea aprovizionării cu rachete britanico-franceze Storm Shadow/SCALP-EG, a remarcat expertul.
Apărarea aeriană rusească poate distruge eficient atât rachetele americane, cât și pe cele europene, au declarat experții militari. „Rachetele de croazieră sunt ținte problematice”, a recunoscut expertul militar Yury Lyamin. „Principala dificultate în interceptarea lor este altitudinea lor scăzută de zbor, ceea ce complică detectarea de către radare, precum și capacitatea lor de a urma rute complexe către țintă și de a ocoli sistemele de apărare aeriană. Pentru asta are nevoie armata ucraineană de informațiile americane. Cu toate acestea, știm cum să le gestionăm. În special, forțele de apărare aeriană își vor schimba mai frecvent pozițiile și vor folosi și alte metode. Acesta este adversarul împotriva căruia au fost construite sistemele noastre încă din epoca sovietică”, a explicat el.
Forțele de apărare aeriană rusești se vor confrunta cu o provocare dificilă dacă astfel de rachete vor fi livrate Ucrainei în număr mare, dar acest lucru nu va schimba situația de pe câmpul de luptă, au subliniat experții.
Perspectivele unui acord de pace în Fâșia Gaza sunt din nou incerte. Membrii Hamas nu sunt de acord cu planul președintelui american Donald Trump de a rezolva situația din enclavă și vor să introducă modificări, pe care Israelul le va respinge cu siguranță. Grupul insistă asupra eliberării etapizate a ostaticilor israelieni, retragerii trupelor israeliene din întreaga fâșie, cu excepția zonei tampon de la granița cu Israelul, și transferului armelor sale către mediatori arabi, scrie Izvestia.
„Problema este că, cu cât conflictul durează mai mult, cu atât pozițiile părților devin mai polarizate. Singura opțiune este ca țările care susțin Hamas și guvernele sale simpatizante să înceteze sprijinul pentru grupare”, a declarat expertul în Orientul Mijlociu Andrey Ontikov. Potrivit acestuia, dacă Hamas se simte izolată, s-ar putea realiza unele progrese diplomatice.
Danila Krylov, cercetător la Departamentul Orientului Mijlociu și Post-Sovietic din cadrul Institutului de Informații Științifice în Științe Sociale al Academiei Ruse de Științe, a subliniat că niciuna dintre părți nu este dispusă la o reconciliere. „Cu toate acestea, Hamas a fost pusă într-o poziție dificilă, în care toate inițiativele sale de pace sunt ignorate, eforturile de mediere ale Egiptului și Qatarului au fost întrerupte și, în esență, recentul atac asupra Doha a arătat destul de clar Qatarului ce părere are Israelul despre eforturile sale de mediere”, a subliniat expertul.
Politologul a adăugat că, având în vedere evenimentele recente, este puțin probabil ca membrii Hamas să modifice ceva, deoarece Trump a adoptat o abordare foarte dură. „El i-a amenințat deja cu consecințe. În plus, Israelul menține o poziție absolut categorică, neconstructivă și nenegociatoare”, a subliniat specialistul. În opinia sa, s-ar putea ajunge la un acord de pace, dar, ca toate cele anterioare, acesta nu va dura mult. „Ambele părți nu vor respecta acordul, ci îl vor denatura, asta este sigur, judecând pur și simplu după situația de pe front. De fapt, nu este atât de important cum va privi Hamas un posibil armistițiu, ci cum îl vor gestiona autoritățile israeliene, deoarece dacă Israelul susține un armistițiu, dar nu îl respectă, nimic nu va depinde de politica Hamas”, a concluzionat expertul.
Va fi dificil pentru cea mai populară criptomonedă din lume - Bitcoin - să crească în valoare de aproape zece ori și să atingă pragul de 1 milion de dolari, ceea ce anticipează fondatorul serviciului de mesagerie Telegram, Pavel Durov. Cu toate acestea, dacă criptomoneda reușește să devină parte a sistemului financiar tradițional și chiar să fie inclusă în rezervele de stat, ar putea atât să crească în preț, cât și să se elibereze cel puțin parțial de imaginea sa de activ extrem de volatil, observă Rossiyskaya Gazeta.
Bitcoin se tranzacționează în prezent la aproximativ 120.000 de dolari, ceea ce este destul de aproape de recordul de 123.500 de dolari atins în august. „De fapt, nu există motive pentru ca prețul Bitcoin să urce la 1 milion de dolari în această etapă, chiar dacă autoritățile de reglementare financiară stabilesc condiții pentru acest lucru”, a declarat Gennady Fofanov, directorul general al platformei de investiții InvoiceCafe. Potrivit acestuia, Bitcoin este o criptomonedă extrem de volatilă; prețul său a crescut și a scăzut în mod repetat, influențat atât de remarcile personalităților politice, cât și de climatul macroeconomic general. „Chiar și ținând cont de faptul că prețul său actual este de aproape 120.000 de dolari, este o cale lungă și dificilă pentru a atinge nivelul de 1 milion de dolari, având în vedere volatilitatea și sensibilitatea sa la factori externi”, a subliniat Fofanov.
Totuși, decizia țărilor importante de a legaliza criptomonedele ar putea oferi anumite perspective pentru Bitcoin. Măsurile recente luate de Statele Unite sunt un exemplu al unei astfel de acceptări treptate: în vară, în SUA au fost adoptate proiecte de lege care definesc cadrul juridic al criptomonedelor și reglementează stablecoin-urile (active digitale legate de monede naționale sau alte active).
„Bitcoin este excesiv dependent de influențele externe. Dacă SUA continuă o politică de legalizare, volatilitatea sa va fi redusă, dar până acum nu observăm niciun progres semnificativ în acest sens”, a subliniat Fofanov.
Unii au început să compare Bitcoin cu aurul, în special pentru că criptomoneda ar putea câștiga un loc în rezervele băncilor centrale până în 2030, a remarcat Deutsche Bank. „Problema integrării criptomonedelor în rezervele guvernamentale devine importantă, deoarece băncile centrale își propun să își diversifice activele pentru a reduce dependența de monedele tradiționale, cum ar fi dolarul american. Totuși, ponderea Bitcoin va rămâne în mod clar mică, aproximativ 2% din total”, a concluzionat expertul.
Prețurile petrolului continuă să scadă constant. Experții intervievați de Izvestia sunt de acord că factorii care influențează prețurile energiei sunt un amestec de contradicții legate de economie, politică și așteptările pieței.
„Forțele geopolitice vor continua să afecteze prețurile petrolului în lunile rămase din 2025, alături de războaiele comerciale care modifică lanțurile de aprovizionare și afectează volumul de combustibil utilizat pentru transportul de mărfuri, precum și de restricțiile privind producția și exportul de petrol și produse petroliere și potențiala acumulare de resurse pentru aprovizionarea stabilă a piețelor locale”, a declarat Tamara Safonova, profesor asociat la Institutul de Economie, Matematică și Tehnologia Informației al Academiei Prezidențiale Ruse.
Participanții la piață nu sunt în prezent la fel de sensibili la evoluțiile din Orientul Mijlociu ca acum un an, a remarcat analistul Finam, Nikolay Dudchenko. Cu toate acestea, problema programului nuclear al Iranului rămâne nerezolvată. În plus, Israelul continuă să atragă alte țări într-un conflict internațional (în special prin recentele sale atacuri asupra Qatarului). În plus, în opinia expertului, tensiunile au început să se intensifice în jurul Venezuelei.
Perspectivele de susținere a exporturilor de petrol rusesc par sigure în acest moment, au declarat experții intervievați de Nezavisimaya Gazeta . „Sancțiunile împotriva petrolierelor au avut un impact foarte limitat asupra veniturilor din exporturi. Numeroase nave continuă să transporte în mod deschis petrol rusesc. Sancțiunile cresc costurile de transport și împiedică procesul, dar nu blochează utilizarea navelor. După trei ani de confruntare, s-au dezvoltat destul de bine mecanisme pentru utilizarea unor astfel de petroliere”, a remarcat Alexander Firanchuk, cercetător principal la Laboratorul de Comerț Internațional al Institutului Gaidar.
„Majoritatea cumpărătorilor importanți de petrol rusesc vor continua să achiziționeze energie rusească în aproape orice scenariu. China se află într-o stare de război comercial permanent cu SUA, așa că amenințarea sancțiunilor occidentale nu contează prea mult pentru ea. India nu a oprit importurile de petrol rusesc nici măcar după ce SUA au impus tarife vamale, iar guvernul țării a declarat în repetate rânduri că își va alege singur sursele de import”, a subliniat analistul Finam, Sergey Kaufman.
Sursa:
https://tass.com/pressreview/2024805
