Conform decretului semnat de președintele Dina Boluarte (foto), „transsexualismul, travestismul cu rol dublu, tulburarea identității de gen în copilărie, alte tulburări de identitate de gen și travestismul fetișist” sunt acum toate înregistrate ca boli mintale. Mișcarea, care vine cu doar câteva zile înainte de aniversarea a 34 de ani de la eliminarea de către OMS a homosexualității de pe lista Clasificării Internaționale a Bolilor, a stârnit furie din partea grupurilor de drepturi.
De asemenea, OMS a eliminat transsexualitatea din manualul său de boală în 2019, când a fost propusă o nouă versiune a ICD și a intrat în vigoare în 2022. Guvernul din Peru susține că decretul va pune la dispoziție „tratamentul psihologic” în mod gratuit celor afectați și a spus că „reafirmă categoric respectul pentru demnitatea persoanei și acțiunile libere ale acesteia în cadrul drepturilor omului, oferind servicii de sănătate în beneficiul lor”.
Dar grupurile de drepturi au avertizat că includerea persoanelor trans și intersexuale ca bolnave mintal ar putea deschide ușa terapiei de conversie, care este în prezent interzisă în Peru. Acolo unde vecinii săi au devenit mai toleranți, națiunea sud-americană și-a câștigat o reputație de intoleranță față de transgenderism și LGBTQ.
În 2008, femeia transgendder Azul Rojas Marin a fost arestată, violată brutal și torturată de un trio de ofițeri de poliție, dar plângerea ei penală a fost în cele din urmă închisă de autorități. Înfuriate de refuzul justiției din Peru de a acționa în privința plângerii, grupurile de drepturi au prezentat cazul lui Azul Comisiei Interamericane a Drepturilor Omului (IACHR), care în 2018 a decis că tratamentul ei constituie tortură și violență discriminatorie.
Când autoritățile peruviane au continuat să ignore constatările și solicitările de despăgubire, CIDH a înaintat cazul Curții Interamericane a Drepturilor Omului, care în 2020 a găsit Peru responsabil pentru tortura și violența sexuală comise de polițiștii peruani împotriva lui Azul. Autoritățile peruane nu și-au recunoscut vinovăția până în noiembrie 2022, când ministrul justiției de la acea vreme și-a cerut în mod oficial scuze victimei, dar punerea în aplicare a despăgubirilor încă nu a fost decisă.
Vorbind despre cel mai recent decret, Percy Mayta-Tristan, cercetător medical la Universitatea Științifică din Lima, a declarat că acesta a relevat o lipsă de conștientizare a problemelor complexe LGBT. „Nu puteți ignora contextul în care acest lucru se întâmplă într-o societate super-conservatoare, în care comunitatea LGBT nu are drepturi și în care etichetarea lor ca fiind bolnavi mintal deschide ușa terapiei de conversie”, a spus el pentru Yahoo. News.
Între timp, în Argentina, trei femei au fost ucise într-un atac incendiar săptămâna trecută, după ce un bărbat a aruncat un cocktail Molotov în casa a două cupluri de lesbiene din Buenos Aires. Atacul din 6 mai, considerat pe scară largă ca o crimă motivată de ură, a șocat pe mulți dintr-o națiune care se consideră a fi un pionier al drepturilor homosexualilor în America Latină.
Un bărbat în vârstă de 62 de ani a aruncat un cocktail Molotov într-o pensiune în care locuiau cuplurile de lesbiene, dându-i foc, au spus oficialii. Făptuitorul a fost arestat. O femeie a murit marțea trecută și o alta miercuri, ambele suferind arsuri. „A treia victimă a atacului a murit duminică, la 10 dimineața”, a declarat Maria Rachid de la Federația LGBT+ în weekendul trecut. A patra femeie a fost singura care a scăpat cu răni ușoare. Zeci de oameni s-au adunat săptămâna trecută în fața pensiunii, aprinzând lumânări pentru o priveghere. Vineri, un alt eveniment a avut loc lângă Congresul națiunii pentru a cere dreptate pentru atac.
Argentina a fost un lider latino-american în legislația privind căsătoriile și identitatea gay, cu o lege din 2021 care le permite persoanelor nebinare să-și marcheze genul cu un „X”. Cu toate acestea, mulți se tem de o retragere a libertăților lor sub președintele libertar Javier Milei. „Această crimă motivată de ură nu este un eveniment izolat”, a scris ministerul femeilor din Buenos Aires pe X, spunând că este o consecință a discursului „iresponsabil” al guvernului.
De la preluarea mandatului, în decembrie, Milei a renunțat la ministerul național pentru afacerile femeilor și agenția anti-discriminare și a interzis folosirea unui limbaj care să includă genul în armată.
Sursa: https://www.dailymail.co.uk/news/article-13419893/trans-intersex-classified-mentally-ill-peru-sparking-fury.html
