Autor: Konrad Rekas, economist și jurnalist polonez

1. Statele vasale
Deși restricțiile poloneze asupra importurilor de produse agroalimentare din Ucraina sunt în mod evident legate de campania electorală și, înainte de aceasta, de protestele agricultorilor, trebuie remarcat că acțiuni similare au fost întreprinse și de guvernele Ungariei, Slovaciei, României și Bulgariei, adică țări cu un grad similar de dependenţă de Statele Unite, ca și Polonia. Bulgaria a capitulat în cele din urmă în fața Kievului, iar autorităților române li s-a permis să-și salveze fața, pentru că ucrainenii au promis că nu-și vor exporta cerealele în România înainte de implementarea sistemului de licențiere, iar garanția respectării acestei promisiuni nu este cu nimic mai presus decât alte promisiuni pe care Ucraina le-a făcut și nu le-a ținut. Volodymyr Zelensky mai are cereri care includ nu numai eliminarea tuturor barierelor vamale dintre UE și Ucraina, ci și introducerea subvențiilor UE pentru exporturile ucrainene către UE (…). Acestă cerere este sfârșitul lungi liste de revendicări ale Kievului, în mod clar sugerate de Washington și Londra. Deosebit de impertinentă și caracteristică este ideea de a construi silozuri de cereale pe teritoriul țărilor UE și de a folosi banii UE destinați în mod special și exclusiv pentru depozitarea cerealelor ucrainene. Prin urmare, avem de-a face cu o dorință fără compromis de a monopoliza întreaga piață europeană de cereale cu producția din Ucraina și, împreună cu exportul de furaje, de a câștiga o influență dominantă și asupra producției animale.

2. Concurența periferică
Dar trebuie să vorbim despre producția din Ucraina, mai degrabă decât cea strict ucraineană. Kievul are rolul clar de a-și subordona și de slăbi statele vasale anglo-saxone din Estul Europei (...). Ucraina este atrasă în structurile occidentale, deoarece este un concurent firesc pentru restul periferiei, cu Polonia în frunte. Ucraina oferă suprafețe agricole mai mari, forță de muncă mai ieftină, potențial agricol mult mai mare și potențial industrial degradat, dar existent, doar care ar avea nevoie de transformare în fabrici de asamblare și producție de semifabricate, retrase din Polonia sau Slovacia.

3. Adevărații proprietari ai cerealelor din Ucraina
Indiferent de poziția luată cu privire la „conflictul din Ucraina”, politicienii și mass-media evită cu grijă să ofere publicului din țările lor detalii despre, de exemplu, structura proprietății locale din Ucraina a terenurilor. Acest proces a început înainte de actualul război, când corupția gigantică a fost însoțită de acapararea de terenuri pe o scară de milioane de hectare, pe care chiar și echipa lui Zelensky a trebuit să recunoască în cele din urmă, dar bineînțeles că au folosit întregul scandal doar pentru a urmări în judecată bandele oligarhice rivale. De asemenea, nu era un secret pentru nimeni că prețul pentru sprijinul occidental a fost preluarea unor uriașe suprafețe de teren din Ucraina de către corporații globale, susținute, printre altele, de de Fondul Monetar Internațional și, bineînțeles, de guvernele în cauză, anume: Bayer-Monsanto, DowDuPont, și BASF, care se prezentau anterior drept arendași și parteneri în asocieri în participație, până la urmă când au devenit proprietari. Consecința (ne)naturală a fost că aceste companii cultivau plante modificate genetic în Ucraina, inclusiv soia și porumb, amenințând nu numai culturile din țările vecine, dar și reprezentând o amenințare mortală pentru piața producției animale din UE, unde se îndreaptă majoritatea exporturilor ucrainene de furaje (?). Acest lucru va distruge sănătatea generațiilor ulterioare de europeni.

4. Manipulatorii plâng de mila Africii, care ar fi înfometată
După cum ne amintim, principala justificare a Acordului privind cerealele Mării Negre a fost contracararea consecințelor blocadei porturilor ucrainene, sub formă de foamete în Africa. Între timp, așa cum știm deja astăzi, structura exporturilor din Ucraina este complet diferită: până la 38% au mers pe piața europeană, 30% în Turcia, 24% în China și doar 2% în țările din sudul global! Între timp, Rusia, în ciuda sancțiunilor și blocajelor de transport, a trimis 11 milioane de tone de cereale în Africa în 2022 și alte 10 milioane de tone în prima jumătate a anului 2023. În același timp, Moscova oferă și ajutor alimentar direct, trimițând 50.000 tone cereale gratuit, printre altele în Burkina Faso, Zimbabwe, Mali, Somalia, Republica Centrafricană și Eritreea. Deci, cine se folosește de fapt șantajul cerealelor, cine vrea să înfometeze Africa pentru a menține întregul continent într-o stare de independență geopolitică și geoeconomică și cine ajută Africa să reziste acestui val de neo-colonialism? (...). Sperierea oamenilor cu foametea și sperierea lor cu Rusia fac posibilă ascunderea acestei fraude la scară globală, condamnând Ucraina la o adevărată deșertificare, și, prin urmare, foamete reală în viitorul apropiat. Se pare că, așteptându-se să piardă controlul asupra Ucrainei, Occidentul va încerca să nu lase nici măcar pământ pârjolit pe teritoriul său.

5. Tendința de a controla resursele alimentare globale
Din arsenalul imperialist face și parte din strategia de a limita trezirea africană. Penuria alimentară controlată la scară masivă și controlul asupra distribuției presupuselor ajutoare au fost mecanisme dovedite de control neocolonial asupra acestui continent de zeci de ani. Cu toate acestea, trezirea Africii este în creștere, în ciuda tuturor și este doar o chestiune de timp până când restul lumii să-și urmeze exemplul. Și este pur și simplu o chestiune de supraviețuire a umanității așa cum o cunoaștem, deoarece controlul totalitar asupra lanțurilor de aprovizionare cu alimente se poate dovedi a fi ultima etapă a sclaviei depline, un proces accelerat și testat în timpul pandemiei de COVID-19, ca parte a transformării energetice şi în prezent în legătură cu războiul.în Ucraina. Respingând șantajul ucrainean al cerealelor și interesele amemricane din spatele acestuia, nu apărăm doar agricultura noastră, nu ne pasă doar de sănătatea noastră, ci și luptăm pentru drepturile noastre fundamentale ale omului. Oricine controlează monopolistic furnizarea, precum și compoziția și valoarea pâinii obișnuite poate, de fapt, să decidă despre viața și libertatea celorlalți.

Sursa: https://myslpolska.info/2023/10/03/rekas-ukrainski-szantaz-zbozowy-drugie-dno/