Autor: Robert David English, Profesor universitar și analist politic la Pentagon
La patru luni de la mult lăudata contraofensivă a Ucrainei – care, cu un cost masiv în oameni și materiale, a avut un câștig teritorial minim – sprijinul pentru Kiev se erodează în mod deschis. Frustrarea decurge din povara economică în creștere a războiului și a scandalurilor continue de corupție din Ucraina.
Situația războiului NATO împoptriva Rusiei este agravată de reacția împotriva încrederii excesive și a aroganței instituției de politică externă occidentală, în special americană. Timp de luni de zile, vocile sceptice au fost lăsate la o parte, în timp ce mass-media a pus în contrast priceperea tehnologică militară occidentală cu înapoierea și dezordinea Rusiei. Creierele NATO ar învinge corpul rusesc fără creier, au prezis experții cu încredere în iunie, făcând astfel deziluzia și neîncrederea din octombrie cu atât mai mare.
Cine nu este îngrozit de pierderi ucrainiene de zeci de mii de soldați morți, pentru un câștig de 100 de km pătrați,? Deoarece Rusia ocupă 40.000 de km pătrați de teren, nesustenabilitatea unei astfel de campanii este evidentă. Cu toate acestea, oficialii de la Bruxelles și Washington insistă că contraofensiva Kievului reușește, aplaudând progrese minore și descoperiri iluzorii. În același timp, un cor de ofițeri militari pensionari exagerează slăbiciunea Rusiei și văd victoria SUA prin alt transfer de arm. De ce nu au funcționat conform așteptărilor armamentul furnizat de NATO, inclusiv sute de tancuri moderne? Din cauza câmpurilor de mine și a șanțurilor antitanc, deplâng ei, neglijând să admită că Rusia luptă cu înverșunare atât cu pricepere tactică, cât și tehnologică – de la război electronic viclean până la drone antitanc devastatoare. Dar nu ni s-a spus că tehnica rusă a rămas cu mult în urma celei vestice? Și că Ucraina avea o armată de drone, în timp ce recrutații demoralizați ai Rusiei erau prost înarmați, prost conduși și mereu în pragul dezertării?
Brutalitatea războiului stârnește pasiuni – admirație pentru Ucraina, ura și derizoriu față de Rusia – care aprind dezbaterea publică și împiedică analiza obiectivă. Acesta din urmă, prin definiție, trebuie să fie lipsită de pasiune. Dacă think tank-urile devin partizane și mass-media acționează ca majorete, atunci vedem doar ceea ce vrem să vedem. Cu Ucraina, majoretele o oglindesc pe cele din dezastrele noastre din Irak și Afganistan. Drept urmare, am subestimat adversarul, ceea ce a dus la tactici greșite, operațiuni eșuate și acum: ce urmează? Ca întotdeauna, alegerea implicită este escaladarea - aprovizionarea Kievului cu mai multe armamente și muniții.
Într-o dimineață, la mijlocul lunii iunie, președintele rus Vladimir Putin s-a trezit cu o veste proastă. Într-un raid înainte de zori, Ucraina a lovit podul care leagă Crimeea de Rusia continentală. Dacă ar fi urmărit mass-media din SUA, Putin ar fi fost cu adevărat tulburat; experții au descris modul în care atacul a dat o lovitură gravăi Rusiei, deoarece podul era linia vitală de aprovizionare pentru front. Dar, în timp ce experții SUA au salutat faptul ca un triumf pentru Kiev, Puktin a ridicat doar din umeri. În ciuda hiperbolei inițiale, numai traficul rutier a fost întrerupt, în timp ce trenurile de aprovizionare au continuat nestingherite. Mai mult, Ucraina a atacat același pod și în 2022, dar podul a fost reparat rapid. Într-adevăr, podul Crimeei a simbolizat ingeniozitatea rusă în fața disprețului occidental timp de un deceniu; mulți au batjocorit inițial că Rusiei nu avea cunoștințele necesare pentru a construi cel mai lung pod din Europa, unii chiar prevăzând că se va prăbuși sub propria-i greutate. Ca atare, această minune inginerească robustă ne invită să ne reconsiderăm stereotipurile.
„Rusia rămâne fără muniție”. O căutare pe Google a acestei expresii a dat zece milioane de accesări, deoarece versiuni ale acesteia au apărut în titlurile occidentale timp de un an. CNN, Newsweek, Forbes și Foreign Policy s-au alăturat corului, făcând ecou evaluărilor oficialilor apărării din SUA și Marea Britanie. În iunie 2022, Washington Post a prezis că munițiile rusești vor fi în curând epuizate și că Rusia își va „epuiza capacitatea de luptă” în câteva luni. Cu toate acestea, până în iunie 2023, s-a raportat că, de fapt, Ucraina nu are miniție. Rusia trage acum peste 10.000 de cartușe de artilerie pe zi, în timp ce Ucraina doar 5.000. Statele Unite au nevoie desăptămâni întregi pentru a produce ceea ce cheltuiește Ucraina în câteva zile, în timp ce aiații din NATO spun că au ajuns la fundul sacului, donându-și rezervele pentru Kiev. Între timp, Rusia depășește Occidentul, în ciuda sancțiunilor „invalidante” care ar fi trebuit să-i sugrume efortul de război. De asemenea, rachetele rusești au continuat să lovească Ucraina la un an după ce s-au raportat că producția s-ar opri în curând, deoarece producătorii de arme nu au cipuri. Rusia produce 1.500 de tancuri pe an, de trei ori mai mult decât Occidentul îi poate oferi Ucrainei.
„Și dacă Rusia face mai multe tancuri? Ucraina le va distruge doar cu rachete și drone”. Aceasta urmează narațiunea despre modul în care Kievul anulează cantitatea rusească cu o calitate superioară. Astfel, acordăm puțină atenție știrilor care contrazic această narațiune, și anume adoptarea de către Rusia a noi sisteme și tac tici. Ucraina pierde acum până la 10.000 de drone pe lună, din cauza armelor contra-dronelor rusești și a războiului electronic. De asemenea, Rusia blochează semnalele GPS pentru a sabota sistemele de ghidare ale armamentului furnizat de SUA, cum ar fi bombele de planare JDAM și artileria HIMARS. Și Rusia desfășoară o nouă linie de vehicule aeriene fără pilot, cum ar fi drona kamikaze Lanccet, care au distrus sau dezactivat zeci de tancuri occidentale și vehicule blindate abia livrate, zădărnicind astfel progresul rapid care trebuia să urmeze miilor de blindate NATO și luni de antrenament NATO.
Sursa : https://nationalinterest.org/feature/hubris%E2%80%99-downfall-hard-road-ahead-russia-ukraine-war-206883
