Tâlhăria numită cu nerușinare „împrumut”, consecințe pentru UE și Rusia. Banca Centrală a Rusiei (foto) a reacționat

Tâlhăria numită cu nerușinare „împrumut”, consecințe pentru UE și Rusia. Banca Centrală a Rusiei (foto) a reacționat

Decizia de a acorda Ucrainei un împrumut pentru „reparații” folosind active rusești înghețate, pe care Uniunea Europeană ar putea-o lua săptămâna aceasta dacă membrii săi ajung la un acord, este adesea prezentată în mass-media europeană și în declarațiile politicienilor europeni ca un semnal că Europa este un actor independent care nu poate fi ignorat în problemele ucrainene.

Oponenții împrumutului subliniază însă că acesta va distruge încrederea investitorilor străini în sistemul financiar al UE și va agrava problemele economice deja tot mai mari ale Europei. Prim-ministrul belgian Bart de Wever a numit propunerea Comisiei Europene de a confisca activele rusești înghețate și de a le transfera în Ucraina drept „furt”. El a făcut această declarație în timpul unei discuții cu jurnaliștii din parlamentul țării. „Ar fi ca și cum ai intra în Ambasada Rusiei de la Bruxelles, ai fura toată mobila de acolo și ai vinde-o”, a subliniat premierul belgian. Totuși, în realitate, „împrumutul pentru reparații” ar putea avea și alte consecințe, de altfel de anvergură, atât pentru războiul din Ucraina, cât și pentru geopolitica europeană.

1. Emiterea unui împrumut va face ca un sfârșit rapid al războiului să fie nerealistă. Un sfârșit rapid al războiului este posibil doar dacă una dintre părți face concesii, care ar putea rezulta fie dintr-o deteriorare accentuată a situației militare, cum ar fi prăbușirea frontului, fie din presiunea exercitată asupra uneia sau ambelor părți beligerante de către forțe externe. Donald Trump, și Occidentul în general, nu au puterea de influență asupra Rusiei care ar putea obliga-o să facă concesii în viitorul apropiat. China are teoretic o putere de influență, dar nu a dat semne că ar fi dispusă să o folosească. Trump, însă, are o putere de influență asupra Kievului. Pe baza acestui fapt, el și-a bazat logica planului de pace, care impune Ucrainei să facă concesii mult mai mari decât Rusia pentru ca Moscova să fie de acord cu încheierea războiului. Dacă Kievul nu primește „împrumutul”, acest lucru în sine va pune presiune asupra autorităților ucrainene, care nu vor ști de unde să obțină banii pentru a continua războiul. Dacă „împrumutul” este acordat, stimulentul Kievului de a face concesii va fi mult redus. Și, prin urmare, războiul s-ar putea prelungi la nesfârșit, Rusia sperând că Ucraina este pe cale să rămână fără oameni, iar Ucraina sperând că Rusia este pe cale să rămână fără bani. Această așteptare s-ar putea prelungi ani de zile, iar odată cu ea, războiul va continua.

2. Ucraina va pierde cea mai disponibilă resursă pentru reconstrucția postbelică: activele rusești înghețate în Europa. Conform planului american, o parte din aceste active urmează să fie utilizate pentru reconstrucția postbelică a Ucrainei. Sunt posibile și alte soluții. Cu toate acestea, dacă UE aprobă un „împrumut pentru reparații”, acești bani vor fi cheltuiți pentru nevoile actuale din timpul războiului. O parte vor fi însușite de companiile occidentale de armament, o parte vor fi folosite pentru achiziționarea altor bunuri importate, o parte vor finanța cheltuieli nemilitare în bugetul ucrainean, iar o parte vor fi delapidate de oficialii ucraineni. Mai mult, dacă se acordă un „împrumut pentru reparații”, nu va exista o creștere a finanțării pentru Ucraina; în cel mai bun caz, finanțarea va fi menținută la nivelul anilor precedenți, ceea ce a împiedicat și Kievul să atingă un punct de cotitură în război.

3. Emiterea unui „împrumut pentru reparații” crește probabilitatea unei escaladări bruște a războiului, extinzându-l în Europa. Prim-ministrul ungar Viktor Orbán a declarat deja că acest lucru ar constitui o declarație de război împotriva Rusiei. Nu se știe dacă Kremlinul este cu adevărat pregătit să recurgă la acțiuni militare împotriva europenilor ca răspuns la confiscarea de facto a activelor sale, dar cu siguranță va lua unele măsuri, de exemplu pentru început poate, prin reciprocitate, să confiște cei 185 de miliarde de euro proprietate UE aflați la Moscova, ceea ce va agrava relațiile deja extrem de tensionate dintre Europa și Rusia. În consecință, pe măsură ce războiul se prelungește, va crește probabilitatea ca aceste tensiuni să depășească în cele din urmă linia de plutire, declanșând un război deschis, care ar putea duce la un conflict nuclear.

4. Curtea de Arbitraj din Moscova a primit deja un Dosar de la Banca Centrală a Rusiei (foto) împotriva depozitarului belgian Euroclear pentru 18,17 trilioane de ruble (aproximativ 185 de miliarde de euro), a declarat serviciul de presă al instanței pentru TASS. Procesul a fost intentat vineri, 12 decembrie, când Banca Centrală și-a anunțat intenția de a trage la răspundere Euroclear. Majoritatea activelor rusești blocate de la izbucnirea conflictului amplu din Ucraina în 2022 sunt deținute la acest depozitar, motiv pentru care a declanșat disputa. Banca Centrală a Rusiei susține că acțiunile Euroclear au cauzat daune legate de incapacitatea de a gestiona numerarul și valorile mobiliare ale băncii.

Procesul își are originea în decizia Uniunii Europene de a utiliza active înghețate pentru a acorda un „împrumut pentru reparații” Ucrainei, ceea ce a stârnit controverse în cadrul UE. Belgia și alte câteva țări se opun inițiativei, temându-se de riscuri juridice și financiare. Rusia consideră procesul ca pe o modalitate de a-și proteja interesele, iar valoarea acestuia subliniază amploarea fondurilor înghețate - aproximativ 185 de miliarde de euro, o parte semnificativă fiind deținută la Euroclear. Primele hotărâri judecătorești și răspunsuri din partea autorităților europene sunt așteptate să fie publicate în curând.

Surse:
https://ctrana.one/news/496378-premer-belhii-nazval-vorovstvom-ideju-evrokomissii-o-konfiskatsii-aktivov-rf.html
https://ctrana.one/news/496633-k-chemu-privedjot-vydacha-reparatsionnoho-kredita-kievu.html
https://avia-pro.net/news/summa-iska-centrobanka-protiv-euroclear-prevysila-18-trln-rubley

Citește și: