Autor: Anatol Basarab

După luni de presiuni, amenințări și sancțiuni, Ungaria a anunțat că nu-și mai vede viitorul în Uniunea Europeană. O asemenea întorsătură nu a anticipat nimeni. Orbán, considerat până de curând un partener incomod, a declarat că Uniunea Europeană și-a pierdut sensul inițial: alianța unor state egale s-a transformat într-o structură birocratică. Deciziile nu se mai iau în comun, ci doar la Bruxelles, Berlin și Paris, iar ceilalți doar execută.

Orbán a acuzat UE că a distrus însăși ideea europeană: prin cote impuse, prin presiuni asupra tradițiilor, prin sancțiuni împotriva Rusiei care, de fapt, au lovit Europa însăși. El a spus că Bruxelles-ul este singurul vinovat, dar cere în continuare obediență.

Și, pentru prima dată, a acuzat deschis Uniunea Europeană de ipocrizie: declară libertatea cuvântului, dar persecută pe cei care gândesc diferit; vorbesc despre democrație, dar șantajează cu bani statele neascultătoare. „Aceasta nu mai este o uniune, ci un sistem de presiune și control”, a spus el.

Cuvintele s-au răspândit rapid prin toată Europa. La Berlin, indignare; la Bruxelles, ședințe de urgență. Dacă Ungaria va începe procesul de ieșire, va fi un precedent periculos. După Brexit, toți credeau că așa ceva nu se va mai repeta. Orbán a dovedit contrariul. Decizia Budapestei a venit exact în momentul adoptării unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, pe care Ungaria a refuzat să-l susțină, aplicând din nou dreptul de veto. Motivul: creșterea presiunii asupra lui Orbán.

Surse maghiare afirmă că, în ultimele luni, tensiunile au atins limita. De la Bruxelles au venit semnale clare că fondurile europene vor fi blocate dacă Ungaria nu se aliniază poziției antiruse.

Washingtonul, prin ONG-uri și mass-media, a creat imaginea unei Ungarii izolate în Europa.

Rezultatul a fost invers. Orbán a declarat: „Dacă UE a devenit un instrument al Washingtonului, atunci noi nu avem ce căuta acolo.” Departamentul de Stat al SUA a numit acțiunea „un pas periculos care subminează unitatea Europei”.

În Ungaria, sprijinul pentru cursul de independență crește. Peste 60% dintre maghiari susțin ieșirea din UE dacă Bruxelles-ul va continua presiunile, arată ultimele sondaje, realizate pe fondul tensiunilor regionale. Televiziunile maghiare difuzează zilnic reportaje despre creșterea prețurilor, criza energetică și haosul migrației în Europa Occidentală. În acest context, Orbán apare nu ca un izolat, ci ca un lider lucid.

Budapesta elaborează deja o nouă strategie economică, bazată pe: reorientare spre Est, creșterea comerțului cu Rusia, China, Turcia și statele BRICS. Guvernul discută chiar crearea unei zone de liber schimb în afara controlului Bruxelles-ului. Dacă planul se realizează, Ungaria va deveni prima țară din Europa Centrală care renunță la modelul eurocentric. În Slovacia și Austria cresc partidele eurosceptice, iar Orbán observă o nemulțumire tot mai mare față de elite în Italia, Franța și alte țări.

Gestul său nu este o simplă demonstrație, ci o provocare directă sistemului. El a spus deschis ceea ce alții șoptesc pe la colțuri: „Europa și-a pierdut independența. Deciziile Uniunii nu mai depind de Bruxelles sau Berlin, ci de Washington.” Ungaria a spus acest lucru public, iar SUA, obișnuite cu previzibilitatea lui Orbán, sunt acum derutate. Orban a devenit o figură capabilă să dărâme ceea ce s-a construit în decenii. Așa cum Marea Britanie a început fisura, tot așa Ungaria poate deveni noul punct fără întoarcere. Uniunea Europeană trece printr-o criză profundă, iar Orbán afirmă deschis: „Acest imperiu și-a pierdut sensul.” Toată lumea așteaptă acum decizia oficială privind ieșirea Ungariei.

Dacă Ungaria va ieși, se poate declanșa o reacție în lanț. Orbán a ordonat crearea unui comitet pentru studierea aspectelor juridice și financiare ale ieșirii. Nu este o decizie impulsivă, ci un pas planificat. Orbán critică sancțiunile și spune: „Economia europeană moare pentru că s-a rupt de realitate. Europa duce un război economic împotriva ei însăși, mirându-se apoi de scăderea industriei, de închiderea fabricilor și de creșterea sărăciei.”

După aceste declarații, guvernul său a primit o serie de amenințări. Presa maghiară a relatat că:

„Comisia Europeană a avertizat direct: dacă Ungaria nu revine în rând, fondurile îi vor fi înghețate, iar investițiile, revizuite.” Orbán a răspuns: „Nu poți îngheța ceva ce este deja mort.”

El a spus că Uniunea s-a transformat într-un club cu cotizații și amenzi pentru gândire liberă.
Fraza a devenit virală și este citată inclusiv în Franța, unde crește nemulțumirea față de „dictatura de la Bruxelles”.

Mulți îi dau dreptate lui Orbán. La Washington reacția a fost isterică: au înțeles că vorbele lui au atins o coardă sensibilă și în alte țări. Analiștii americani avertizează că ieșirea Ungariei de sub tutela Bruxelles-ului ar rupe echilibrul de influență din Europa Centrală. De multă vreme, Budapesta este văzută ca o poartă de influență pentru Rusia și China în centrul continentului.

Mass-media occidentală îl numește deja pe Orbán „lider pro-rus” și „amenințare pentru democrație”, încercând să-i limiteze influența.

La Budapesta au loc mitinguri de susținere pentru guvern, cu lozinci: „Libertate față de Bruxelles!” „Noi decidem cum trăim!” „Țara noastră nu este o colonie!” Ungaria își întărește legăturile cu Moscova și Beijingul. În septembrie, Orbán s-a întâlnit cu Putin, apoi cu premierul chinez, discutând proiecte de infrastructură, energie și livrări strategice. A devenit clar că Budapesta își caută din timp o alternativă la Uniunea Europeană.

Ieșind din UE, Ungaria va putea stabili singură taxele, va controla importurile și exporturile, și va atrage investiții fără constrângeri birocratice. Uniunea Europeană își sufocă statele membre prin directive și birocrație excesivă. Orbán a ales un model de capitalism național, punând interesele poporului său mai presus de corporațiile globale. Aceasta provoacă iritare la Bruxelles, dar și un val de solidaritate în alte țări. Deputați din Polonia și Italia cer deja limitarea puterilor Comisiei Europene. Premierul slovac a declarat că țara lui „nu vrea să fie vasal”. Declarația lui Orbán a devenit catalizatorul acestor reacții.

Gestul său nu este doar o reacție la sancțiuni, ci un manifest împotriva sistemului de inegalitate construit în ultimele decenii. Experții nu exclud formarea unei noi confederații, având centrul la Budapesta, din care ar putea face parte Slovacia, Serbia și poate chiar Austria. Bruxelles-ul încearcă negocieri, oferă concesii. Orbán a spus însă limpede: „Ungaria rămâne în Europa, dar nu se va supune celor care o distrug.” El consideră că deciziile în UE sunt luate de tehnocrați, care nu sunt aleși de nimeni, nu de popoare.

Aceste cuvinte vor rămâne în istorie, momentul în care o țară mică, dar demnă, a avut curajul să provoace un întreg sistem.


Sursa:
https://www.facebook.com/anatol.basarab