Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut un discurs în fața Parlamentului European joi, 13 noiembrie, susținând un nou pachet de opțiuni de finanțare a Ucrainei și a recunoscut că planul de împrumut pentru reparații, bazat pe active rusești înghețate , ar putea eșua. Bruxelles-ul se străduiește să mențină ajutorul economic și militar acordat Kievului, pe măsură ce voința politică și bugetele naționale ale statelor membre încep să se epuizeze.
der Leyen, a susținut un discurs în fața Parlamentului European joi, 13 noiembrie, susținând un nou pachet de opțiuni de finanțare a
„Vom acorda un împrumut Ucrainei, pe care Ucraina îl va rambursa dacă Rusia plătește despăgubirile” [lucru posibil numai în ipoteza că Rusia va pierde războiul, ipoteză total plauzibilă în mintea alterată a Ursulei], a explicat von der Leyen, prezentând o schemă de 140 de miliarde de euro care, în practică, implică mai multe datorii pentru Ucraina și o povară financiară suplimentară pentru europeni. Scopul declarat este de a demonstra că Europa va sta „atât timp cât este nevoie” alături de Kiev, chiar și cu prețul propriei solvabilități.
Principalul obstacol vine din Belgia, unde fondurile rusești înghețate sunt deținute în cadrul sistemului Euroclear. Prim-ministrul Bart De Wever refuză să aprobe proiectul fără garanții juridice complete și o distribuție echitabilă a riscurilor între statele membre. „Dacă banii părăsesc țara mea și ceva nu merge bine, nu pot și nu voi plăti 140 de miliarde de euro”, a avertizat el fără menajamente.
Veto-ul belgian reflectă nemulțumirea crescândă din mai multe capitale europene față de o Comisie care insistă să îndatoreze și mai mult Uniunea. În timp ce unele țări nordice se opun asumării unor răspunderi comune, von der Leyen propune un „plan B” care include emiterea de datorii garantate de UE, sprijinite de bugetul comun, sau împrumuturi bilaterale la nivel național. Noile formule nu schimbă esența problemei: orice ajutor viitor se traduce prin mai multe datorii și o pierdere mai mare a autonomiei economice pentru Ucraina. Rambursările ar depinde de ipoteticele reparații de război din partea Moscovei, o condiție incertă și nefezabilă din punct de vedere politic.
„O pace durabilă necesită o Ucraină puternică și independentă”, a declarat von der Leyen. Cu toate acestea, chiar măsurile promovate de Bruxelles indică în direcția opusă. Ucraina este din ce în ce mai mult susținută de fonduri europene, dependentă de decizii externe și nu are loc să-și reconstruiască economia în mod independent.
Tonul discursului lui von der Leyen confirmă obsesia politică a Comisiei față de conflictul estic, chiar și în fața dovezilor clare de oboseală socială și bugetară din Europa. Bruxelles-ul continuă să prezinte ajutorul acordat Kievului ca pe o datorie morală, deși realitatea arată un continent din ce în ce mai divizat și cu mai puține resurse pentru a-și rezolva propriile crize interne. Decizia președintelui Donald Trump de a suspenda ajutorul american acordat Ucrainei a lăsat UE singură în fața provocării financiare. Von der Leyen a dat asigurări că Europa va acoperi nevoile Kievului în 2026 și 2027, dar nu a explicat cum vor fi finanțate aceste angajamente.
Mesajul final al lui Von der Leyen – „Europa va fi alături de Ucraina cât timp va fi nevoie” – sună mai mult a declarație ideologică decât a plan realist. Pe măsură ce prețurile la energie, inflația și declinul industrial lovesc familiile europene, Comisia dublează acțiunea într-un război fără un orizont clar și un model de îndatorare permanentă. Retorica Bruxelles-ului nu mai vorbește despre solidaritate, ci despre rezistență. Și cu cât insistă mai mult asupra susținerii Ucrainei, cu atât expune mai mult fragilitatea economică și politică a proiectului european în sine.
Sursa:
https://europeanconservative.com/articles/news/von-der-leyen-proposes-further-eu-debt-to-save-ukraine/
