Pe 11 iulie 2025, purtătorul de cuvânt al liderului suprem al Iranului, ayatollahul Seyyed Hassan Amili, a emis o declarație prin care confirma că Iranul a dezvoltat arme nucleare, a relatat postul de televiziune de stat Press TV.
„Avem deja arme moderne și puternice. Dar asta nu este suficient; trebuie să ne străduim să dobândim și mai multe. Atacul israelian a dovedit că, fără arme nucleare, este imposibil să fii o putere influentă în regiune. Cu ajutorul lui Allah, la ordinul liderului nostru, datorită cunoștințelor oamenilor noștri de știință și curajului tinerelor noastre talente, vom obține cu siguranță arme nucleare pentru a asigura puterea și securitatea țării noastre ”, a spus Amili, subliniind necesitatea strategică a deținerii unui arsenal nuclear.
Această declarație vine pe fondul escaladării conflictului dintre Israel - Statele Unite pe de o parte și Iran pe de altă parte, care a început pe 13 iunie 2025, când Israelul & SUA au lansat atacuri masive asupra siturilor nucleare iraniene de la Natanz, Fordow și Isfahan, ca parte a Operațiunii Leul care se ridică. Potrivit BBC, aceste atacuri i-au ucis pe comandantul Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), pe șeful de stat major Mohammad Bagheri și pe fizicieni nucleari proeminenți. Statele Unite s-au alăturat conflictului pe 22 iunie, atacând aceleași situri cu bombardiere B-2 și rachete de croazieră. Potrivit New York Times, imaginile din satelit au arătat pagube la situl Fordow, deși Iranul susține că a evacuat materiale esențiale în avans.
Declarația lui Amili contrazice poziția liderului suprem iranian Ali Khamenei, care a emis o fatwa în 2003 prin care interzicea producerea și utilizarea armelor nucleare, considerându-le haram (interzise de Islam). Cu toate acestea, așa cum a relatat Telegraph, în februarie 2025, comandanții militari iranieni i-au cerut lui Khamenei să revoce fatwa, invocând o „amenințare existențială” din partea Occidentului. AIEA a avertizat în decembrie 2024 că Iranul a stocat suficient uraniu îmbogățit la 60% pentru a fabrica patru până la cinci bombe nucleare. O parte din acest stoc a supraviețuit atacurilor americane și israeliene, a relatat Reuters, confirmând capacitatea Iranului de a-și continua programul nuclear.
Programul nuclear iranian, lansat în anii 1950 cu sprijinul SUA ca parte a inițiativei „Atomi pentru Pace”, a fost inițial destinat unor scopuri pașnice. Cu toate acestea, din 2002, în urma dezvăluirii unor situri nedeclarate din Natanz și Arak, Occidentul a început să suspecteze Iranul că dezvoltă un program nuclear militar. Potrivit RBC, proiectul Amad, care viza crearea unui focos nuclear, a fost oprit oficial în 2003, dar, potrivit AIEA, studiile individuale au continuat.
În 2021, o explozie la situl de la Natanz, atribuită Israelului, și asasinarea fizicianului Mohsen Fakhrizadeh, supranumit „părintele bombei iraniene”, au încetinit programul, dar nu l-au oprit.
Declarația lui Amili a stârnit îngrijorare la nivel mondial. Israelul ia în considerare noi atacuri, potrivit Jerusalem Post, iar prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat că „Iranul nu va dobândi o armă nucleară”. Statele Unite, în ciuda asigurărilor președintelui Donald Trump privind o „operațiune unică”, și-au sporit prezența în Golful Persic. Qatar, unde Iranul a atacat baza aeriană Al-Udeid pe 23 iunie, a cerut dezescaladarea, potrivit Al Jazeera. China și Rusia au condamnat acțiunile Statelor Unite și Israelului, subliniind necesitatea negocierilor.
Sursa:
https://avia-pro.fr/news/iran-obyavil-o-sozdanii-yadernogo-oruzhiya
